Prețul aurului sare de 5 400 de dolari uncia, pe fondul tensiunilor militare din Orientul Mijlociu

Metalele prețioase au înregistrat creșteri puternice la începutul tranzacționării în Asia, după ce atacurile militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului au amplificat riscurile geopolitice și au determinat investitorii să se refugieze în active considerate sigure, potrivit unei analize publicate de Investing.com.

Prețul aurului a depășit în timpul sesiunii pragul de 5 418 dolari pe uncie, continuând un raliu care a dus la o apreciere de aproximativ 22% de la începutul anului 2026. Ultimele tranzacții indicau un preț de 5 384,46 dolari pe uncie pentru aurul spot, cu circa 2% peste nivelul anterior, consolidând statutul metalului galben de barometru al anxietății piețelor în perioade de criză.

Creșterea reflectă orientarea rapidă a capitalului către active tangibile în momente de incertitudine majoră. Escaladarea militară din Orientul Mijlociu alimentează temerile privind posibile întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare, instabilitate regională și volatilitate financiară extinsă, factori care sporesc apetitul pentru instrumente defensive.

Și argintul a urmat tendința ascendentă, urcând cu 2,4% până la 96,05 dolari pe uncie în aceeași sesiune. Evoluția sa reflectă atât cererea de active de refugiu, cât și rolul său de metal industrial, influențat de așteptările privind producția și ciclurile economice. În actualul context tensionat, argintul beneficiază de aceeași primă geopolitică ce susține aurul, însă cu o volatilitate, de regulă, mai accentuată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Orientul Mijlociu #aur #razboi #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue