Salariile au crescut pe hârtie, dar în buzunar majorările au fost de sub 2%

Câștigul salarial mediu lunar brut în Republica Moldova a constituit 16,3 mii lei în trimestrul IV 2025, în creștere cu 8,9% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 5,6% comparativ cu trimestrul III 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS). În termeni reali, însă, majorarea a fost mult mai modestă. Indicele câștigului salarial real a fost de 101,8%, ceea ce înseamnă o creștere efectivă a puterii de cumpărare de doar 1,8% față de trimestrul IV 2024.

Pe întreg anul 2025, salariul mediu lunar brut a ajuns la 15,4 mii de lei, în creștere cu 9,8% nominal față de 2024 și cu 1,9% în termeni reali.

Cele mai bine plătite domenii în trimestrul IV 2025 au fost informațiile și comunicațiile, cu un salariu mediu de 37 mii de lei, urmate de activitățile financiare și de asigurări 30 mii de lei, și sectorul energetic (producția și furnizarea de energie) 25,4 mii de lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit: 10,7 mii de lei, în activitățile de cazare și alimentație publică 11,4 mii de lei și în domeniul artei și recreerii 12,3 mii de lei.

Comparativ cu trimestrul IV 2024, salariile au crescut în toate activitățile economice. Cele mai puternice avansuri s-au consemnat în activitățile profesionale, științifice și tehnice (+16,8%), distribuția apei și salubritate (+15%), precum și în HoReCa (+15%).

În funcție de sectoare, în trimestrul IV 2025 salariul mediu în sectorul bugetar a fost de 14.256,4 lei (+10,9% anual), iar în sectorul real 17 mii de lei (+8,3%).

Datele BNS mai arată că numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,5% față de trimestrul IV 2024. Cele mai mari majorări ale ocupării au fost în construcții (+12,8%), HoReCa (+9,8%) și industria extractivă (+6,5%).

În același timp, reduceri ale numărului de angajați s-au înregistrat în transport și depozitare (-5,3%), informații și comunicații (-4,3%) și serviciile administrative (-3,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.