Prețul gazelor s-a redus de patru ori față august. Vremea caldă le-a ieftinit. Facturile însă nu vor scădea prea curând

Prețul gazelor naturale este de patru ori mai mic decât în luna august. Vremea deosebit de caldă a contribuit din plin la această ieftinire. Facturile însă nu vor scădea prea curând.

Prețul gazelor naturale a scăzut extrem de mult pe piețele europene și a ajuns la o valoare de tranzacționare mai mică decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina, transmite CNBC.

Contractele futures pentru gaze naturale pe termen de o lună, pe Title Transfer Facility din Olanda, contractul de referinţă în Europa, au scăzut în ultimele săptămâni până la 77 de euro (81,91 dolari) pe megawat oră, un nivel mai mic decât cel de la începutul lunii februarie. Joi, aces tip de contracte au fost tranzacţionate la aproximativ 81,5 euro pe megawat oră.

De ce s-a ieftinit gazul

Prețul este de patru ori mai mic decât recordul atins în luna august. Atunci, Rusia a limitat exporturile către Europa ca răspuns la sancțiunile împunse de Uniunea Europeană. Prețul a crescut mult și a ajuns până la 345 de euro/MWh, din cauza cererii mari și a ofertei scăzute.

Creşterea uriașă a prețurilor s-a resimțit automat și în facturile europenilor. Majoritatea statelor au fost nevoite să plafoneze prețurile la gaze naturale pentru ca populația să poată plăti facturilor.

Prețul a scăzut acum foarte mult din cauza vremii neobișnuit de calde care a redus cererea de gaze în ultimele două luni și a permis Europei să-și refacă astfel stocurile.

Facturile nu vor scădea

Compania de investiții Goldman Sachs a anticipat în luna noiembrie o scădere bruscă a preţurilor gazelor în Europa în lunile următoare, deoarece ţările au avut timp să găsească soluții alternative de aprovizionare, după ce Rusia a redus nivelul exporturilor. Facturile nu vor scădea însă prea curând.

„De regulă, o creştere sau o scădere a preţurilor gazelor cu 100 de euro pe MWh modifică costul gazelor pentru economia zonei euro. La consumul de gaze din 2021, vorbim despre o sumă egală cu aproape 3% din PIB, Populația, dar și şi consumatorii industriali trebuie însă să suporte costurile totale ale modificării preţurilor la gaze”, a explicat economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding, într-o notă luna trecută.

#gaz #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.