Prețul gazelor s-a redus de patru ori față august. Vremea caldă le-a ieftinit. Facturile însă nu vor scădea prea curând

De ce s-a ieftinit gazul

Prețul este de patru ori mai mic decât recordul atins în luna august. Atunci, Rusia a limitat exporturile către Europa ca răspuns la sancțiunile împunse de Uniunea Europeană. Prețul a crescut mult și a ajuns până la 345 de euro/MWh, din cauza cererii mari și a ofertei scăzute.

Creşterea uriașă a prețurilor s-a resimțit automat și în facturile europenilor. Majoritatea statelor au fost nevoite să plafoneze prețurile la gaze naturale pentru ca populația să poată plăti facturilor.

Prețul a scăzut acum foarte mult din cauza vremii neobișnuit de calde care a redus cererea de gaze în ultimele două luni și a permis Europei să-și refacă astfel stocurile.

Facturile nu vor scădea

Compania de investiții Goldman Sachs a anticipat în luna noiembrie o scădere bruscă a preţurilor gazelor în Europa în lunile următoare, deoarece ţările au avut timp să găsească soluții alternative de aprovizionare, după ce Rusia a redus nivelul exporturilor. Facturile nu vor scădea însă prea curând.

„De regulă, o creştere sau o scădere a preţurilor gazelor cu 100 de euro pe MWh modifică costul gazelor pentru economia zonei euro. La consumul de gaze din 2021, vorbim despre o sumă egală cu aproape 3% din PIB, Populația, dar și şi consumatorii industriali trebuie însă să suporte costurile totale ale modificării preţurilor la gaze”, a explicat economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding, într-o notă luna trecută.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.