Prețul gazelor s-a redus de patru ori față august. Vremea caldă le-a ieftinit. Facturile însă nu vor scădea prea curând

De ce s-a ieftinit gazul

Prețul este de patru ori mai mic decât recordul atins în luna august. Atunci, Rusia a limitat exporturile către Europa ca răspuns la sancțiunile împunse de Uniunea Europeană. Prețul a crescut mult și a ajuns până la 345 de euro/MWh, din cauza cererii mari și a ofertei scăzute.

Creşterea uriașă a prețurilor s-a resimțit automat și în facturile europenilor. Majoritatea statelor au fost nevoite să plafoneze prețurile la gaze naturale pentru ca populația să poată plăti facturilor.

Prețul a scăzut acum foarte mult din cauza vremii neobișnuit de calde care a redus cererea de gaze în ultimele două luni și a permis Europei să-și refacă astfel stocurile.

Facturile nu vor scădea

Compania de investiții Goldman Sachs a anticipat în luna noiembrie o scădere bruscă a preţurilor gazelor în Europa în lunile următoare, deoarece ţările au avut timp să găsească soluții alternative de aprovizionare, după ce Rusia a redus nivelul exporturilor. Facturile nu vor scădea însă prea curând.

„De regulă, o creştere sau o scădere a preţurilor gazelor cu 100 de euro pe MWh modifică costul gazelor pentru economia zonei euro. La consumul de gaze din 2021, vorbim despre o sumă egală cu aproape 3% din PIB, Populația, dar și şi consumatorii industriali trebuie însă să suporte costurile totale ale modificării preţurilor la gaze”, a explicat economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding, într-o notă luna trecută.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.