Prețul grâului a explodat după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră

01 Nov. 2022, 08:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Nov. 2022, 08:26 // Actual //  bani.md

Preţurile grâului au crescut puternic luni, la nivel global, după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, weekendul trecut, care permitea navigarea în siguranţă a navelor ucrainene, transmite CNBC.

Contractul pentru grâul cu livrare în decembrie, tranzacţionat la Chicago Board of Trade, a crescut cu 5,5%, până la 8,75 dolari pe buşel, după ce a atins în timpul tranzacţiilor un maxim de 8,93 dolari pe buşel.

Preţurile porumbului şi soiei au crescut, de asemenea, dar într-o măsură mai mică, contractele futures pentru porumb avansând cu 1,3% şi cele pentru soia cu 0,9%.

Creşterile vin după ce Rusia a anunţat sâmbătă că îşi suspendă implicarea în Iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră, care a permis exportul de produse agricole vitale din mai multe porturi ucrainene.

Rusia a anunţat că se retrage din acord pentru o perioadă nedeterminată, după ce a acuzat Ucraina de un atac ”masiv” cu drone asupra flotei Mării Negre, la Sevastopol, în Crimeea.

Ucraina nu a afirmat dacă este responsabilă pentru atac, iar preşedintele Volodimir Zelenski a spus că retragerea Rusiei din iniţiativă este ”destul de previzibilă”.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat, între timp, că Rusia şi-a suspendat participarea la acordul de cereale sub ”un pretext fals de explozii la 220 de kilometri de coridorul cerealelor” şi că, prin aceasta, blochează ”două milioane de tone de cereale pe 176 de nave flate deja pe mare.”

Zelensky şi ministrul de Externe Dmitro Kuleba au acuzat Rusia că a început să saboteze acordul cu cereale în septembrie.
CNBC a contactat Ministerul de Externe al Rusiei pentru comentarii.

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a răspuns la acuzaţiile Washingtonului că Rusia agravează problema alimentară globală.

Antonov a declarat sâmbătă presei ruse că ”acţiunile nesăbuite” ale Kievului au determinat Moscova să suspende punerea în aplicare a acordului pentru cereale.
Moscova a fost acuzată că a transfirmat în arme exporturi cheie precum cele de gaze şi de grâu, de la începutul războiului, în februarie, atât în ​​încercarea de a face presiuni asupra comunităţii internaţionale, cât şi pentru a primi scutirea sancţiunilor.
Moscova a negat acest lucru şi a acuzat Ucraina că îşi exploatează apele, împiedicând astfel exportul în siguranţă a produselor agricole precum grâul, porumbul şi rapiţa pe care se bazează multe ţări.

Multe dintre navele cu cereale care au părăsit Ucraina în ultimele luni, în baza acordului pentru cereale, s-au îndreptat atât spre porturile europene, cât şi spre cele africane.
Preşedintele Ucrainei a declarat duminică seara că retragerea Moscovei din iniţiativa pentru cereale, care în orice caz urma să fie renegociată în noiembrie, va exacerba o criză alimentară globală cu ţări din Africa, şi în special Etiopia, expuse riscului unei foamete severe.

Mişcarea Moscovei a fost ”o intenţie absolut transparentă a Rusiei de a readuce ameninţarea foametei pe scară largă în Africa şi Asia”, a spus Zelenski duminică, adăugând că ”accesul la alimente s-a înrăutăţit de fapt pentru peste şapte milioane de consumatori”.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Turcia, care au ajutat Ucraina şi Rusia să ajungă la acordul pentru cereale, în iulie, s-au străduit duminică să salveze iniţiativa şi au spus că au convenit un plan cu Ucraina pentru a ajuta la mutarea a 16 nave (12 la ieşire şi patru la intrare), care erau blocate în coridorul maritim stabilit.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!