Elon Musk a desfiinţat consiliul de administraţie al Twitter, devenind „unicul director” al companiei

01 Nov. 2022, 08:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Nov. 2022, 08:22 // Actual //  bani.md

Elon Musk a dizolvat consiliul de administraţie al Twitter joi, după ce a preluat controlul asupra companiei, iar miliardarul a devenit „unicul director al Twitter”, potrivit unui document depus luni la autorităţile de reglementare, relatează CNN, potrivit News.ro.

Dosarul companiei precizează că toţi membrii anteriori ai consiliului de administraţie al Twitter, inclusiv directorul executiv recent demis Parag Agrawal şi preşedintele Bret Taylor, nu mai sunt directori „în conformitate cu termenii acordului de fuziune”.

Musk, conform dosarului, a devenit „unicul director al Twitter”.

Decizia, deşi nu este surprinzătoare, evidenţiază modul în care cel mai bogat om din lume şi-a consolidat rapid controlul asupra uneia dintre cele mai influente platforme de socializare, având puţine verificări, sau chiar deloc, în ceea ce priveşte puterea sa asupra companiei, comentează CNN.

Aproape imediat după ce Musk şi-a încheiat contractul de 44 de miliarde de dolari pentru achiziţionarea Twitter, joi, miliardarul a concediat cel puţin patru dintre directorii săi de top, inclusiv Agrawal.

Noul proprietar Twitter intenţionează să regândească politicile companiei de moderare a conţinutului şi interdicţiile permanente pentru utilizatorii care au încălcat anterior politicile platformei, inclusiv cele care îl vizează pe fostul preşedinte american Donald Trump, deşi a declarat în weekend că nu au fost luate încă decizii majore.

De asemenea, se preconizează că Musk plănuieşte un val de concedieri în cadrul companiei.

Musk are o reputaţie de antreprenor inovator, însă este cunoscut şi pentru comportamentul imprevizibil şi controversat. În acest weekend, Musk a fost criticat pentru că a postat pe Twitter un link către o teorie a conspiraţiei referitoare la atacul violent care l-a vizat pe Paul Pelosi, soţul preşedintei Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, Nancy Pelosi.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!