Preţul petrolului scade din cauza cererii slabe de benzină din SUA

Preţul petrolului a scăzut miercuri, după ce datele guvernamentale americane au arătat o cerere mai redusă de benzină în timpul sezonului cald şi în condiţiile în care creşterile dobânzilor de către băncile centrale pentru combaterea inflaţiei au alimentat temerile că economia ar putea încetini.

Cu toate acestea, preţurile şi-au redus pierderile în timpul şedinţei după ce TC Energy a declarat că oleoductul Keystone, una dintre principalele artere de export de petrol din Canada, a funcţionat la rate reduse pentru a treia zi miercuri, scrie Reuters.

Preţul ţiţeiului Brent pentru luna septembrie a scăzut cu 42 de cenţi la 106,93 dolari pe baril. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) pentru luna august a scăzut cu 2 cenţi la 104,20 dolari pe baril. Contractul WTI expiră miercuri.

Contractul WTI din septembrie, mai activ, a fost la 100,20 dolari pe baril, în scădere cu 54 de cenţi.

Stocurile de benzină din SUA au crescut cu 3,5 milioane de barili săptămâna trecută, potrivit datelor guvernamentale, depăşind cu mult previziunile analiştilor, conform unui sondaj Reuters, care estimau o creştere de 71.000 de barili.

Americanii au fost şocaţi în iunie când preţurile la pompă au urcat la un record de peste 5 dolari pe galon.

Între timp, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut cu 446.000 de barili săptămâna trecută, potrivit datelor, faţă de aşteptările analiştilor care se aşteptau la o creştere de 1,4 milioane de barili.

Preţurile petrolului au fost extrem de volatile, prinse într-o luptă strânsă între temerile legate de ofertă, cauzate de sancţiunile occidentale asupra Rusiei, şi îngrijorările că lupta împotriva inflaţiei ar putea slăbi economia globală şi ar putea reduce cererea.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei va creşte cu doar 1% în 2025, al patrulea an al războiului din Ucraina, a recunoscut vineri preşedintele rus, Vladimir Putin, în timpul intervenţiei sale în faţa presei şi a cetăţenilor, transmisă în direct la televiziune, informează EFE, potrivit Agerpres.

“Creşterea PIB-ului (în 2025) este de 1%”, a afirmat el şi a adăugat că, “dacă analizăm ultimii trei ani, creşterea totală a fost de 9,7%”. Şeful statului rus a mai adăugat că, între timp, “în această perioadă creşterea economiei în zona euro a fost de 3,1%”.

Preşedintele Vladimir Putin a indicat că încetinirea economiei ruse “este o acţiune conştientă a Guvernului, a Băncii Centrale a Rusiei şi, în special, a conducerii statului rus, legată de controlul inflaţiei”.

“Şi trebuie să subliniem că rezolvăm această sarcină în termeni generali deoarece ne-am propus obiectivul de a reduce inflaţia cel puţin până la 6%”, a declarat liderul de la Kremlin, indicând că cel mai probabil acest indicator va fi mai mic şi se va situa în jurul valorii de 5,7-5,8%.

El a subliniat că “reducerea ritmului de creştere economică este un pas conştient, preţul pentru a menţine calitatea economiei şi a indicatorilor macroeconomici”.

A mai susţinut că, în 2025, producţia industrială a crescut în paralel cu PIB-ul cu 1%, “dar industria prelucrătoare a crescut cu 3,1%”.

Fără a se referi la cheltuielile militare ale anului care se încheie, Vladimir Putin a afirmat că “deficitul bugetului federal este de 2,6%” şi a prognozat că acest indicator se va reduce la 1,6% în 2026.

Din cauza sancţiunilor americane împotriva celor două cele mai mari companii petroliere ruseşti, în noiembrie exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 35%. În plus, Ministerul rus al Apărării a recunoscut săptămâna aceasta că statul a cheltuit aproximativ 140 de miliarde de dolari în campania militară din Ucraina în 2025, adică 5,1% din bugetul federal.