Preţul petrolului scade din cauza cererii slabe de benzină din SUA

Preţul petrolului a scăzut miercuri, după ce datele guvernamentale americane au arătat o cerere mai redusă de benzină în timpul sezonului cald şi în condiţiile în care creşterile dobânzilor de către băncile centrale pentru combaterea inflaţiei au alimentat temerile că economia ar putea încetini.

Cu toate acestea, preţurile şi-au redus pierderile în timpul şedinţei după ce TC Energy a declarat că oleoductul Keystone, una dintre principalele artere de export de petrol din Canada, a funcţionat la rate reduse pentru a treia zi miercuri, scrie Reuters.

Preţul ţiţeiului Brent pentru luna septembrie a scăzut cu 42 de cenţi la 106,93 dolari pe baril. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) pentru luna august a scăzut cu 2 cenţi la 104,20 dolari pe baril. Contractul WTI expiră miercuri.

Contractul WTI din septembrie, mai activ, a fost la 100,20 dolari pe baril, în scădere cu 54 de cenţi.

Stocurile de benzină din SUA au crescut cu 3,5 milioane de barili săptămâna trecută, potrivit datelor guvernamentale, depăşind cu mult previziunile analiştilor, conform unui sondaj Reuters, care estimau o creştere de 71.000 de barili.

Americanii au fost şocaţi în iunie când preţurile la pompă au urcat la un record de peste 5 dolari pe galon.

Între timp, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut cu 446.000 de barili săptămâna trecută, potrivit datelor, faţă de aşteptările analiştilor care se aşteptau la o creştere de 1,4 milioane de barili.

Preţurile petrolului au fost extrem de volatile, prinse într-o luptă strânsă între temerile legate de ofertă, cauzate de sancţiunile occidentale asupra Rusiei, şi îngrijorările că lupta împotriva inflaţiei ar putea slăbi economia globală şi ar putea reduce cererea.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”