Preţul petrolului scade din cauza cererii slabe de benzină din SUA

Preţul petrolului a scăzut miercuri, după ce datele guvernamentale americane au arătat o cerere mai redusă de benzină în timpul sezonului cald şi în condiţiile în care creşterile dobânzilor de către băncile centrale pentru combaterea inflaţiei au alimentat temerile că economia ar putea încetini.

Cu toate acestea, preţurile şi-au redus pierderile în timpul şedinţei după ce TC Energy a declarat că oleoductul Keystone, una dintre principalele artere de export de petrol din Canada, a funcţionat la rate reduse pentru a treia zi miercuri, scrie Reuters.

Preţul ţiţeiului Brent pentru luna septembrie a scăzut cu 42 de cenţi la 106,93 dolari pe baril. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) pentru luna august a scăzut cu 2 cenţi la 104,20 dolari pe baril. Contractul WTI expiră miercuri.

Contractul WTI din septembrie, mai activ, a fost la 100,20 dolari pe baril, în scădere cu 54 de cenţi.

Stocurile de benzină din SUA au crescut cu 3,5 milioane de barili săptămâna trecută, potrivit datelor guvernamentale, depăşind cu mult previziunile analiştilor, conform unui sondaj Reuters, care estimau o creştere de 71.000 de barili.

Americanii au fost şocaţi în iunie când preţurile la pompă au urcat la un record de peste 5 dolari pe galon.

Între timp, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut cu 446.000 de barili săptămâna trecută, potrivit datelor, faţă de aşteptările analiştilor care se aşteptau la o creştere de 1,4 milioane de barili.

Preţurile petrolului au fost extrem de volatile, prinse într-o luptă strânsă între temerile legate de ofertă, cauzate de sancţiunile occidentale asupra Rusiei, şi îngrijorările că lupta împotriva inflaţiei ar putea slăbi economia globală şi ar putea reduce cererea.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.