Preţul petrolului scade din cauza cererii slabe de benzină din SUA

Preţul petrolului a scăzut miercuri, după ce datele guvernamentale americane au arătat o cerere mai redusă de benzină în timpul sezonului cald şi în condiţiile în care creşterile dobânzilor de către băncile centrale pentru combaterea inflaţiei au alimentat temerile că economia ar putea încetini.

Cu toate acestea, preţurile şi-au redus pierderile în timpul şedinţei după ce TC Energy a declarat că oleoductul Keystone, una dintre principalele artere de export de petrol din Canada, a funcţionat la rate reduse pentru a treia zi miercuri, scrie Reuters.

Preţul ţiţeiului Brent pentru luna septembrie a scăzut cu 42 de cenţi la 106,93 dolari pe baril. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) pentru luna august a scăzut cu 2 cenţi la 104,20 dolari pe baril. Contractul WTI expiră miercuri.

Contractul WTI din septembrie, mai activ, a fost la 100,20 dolari pe baril, în scădere cu 54 de cenţi.

Stocurile de benzină din SUA au crescut cu 3,5 milioane de barili săptămâna trecută, potrivit datelor guvernamentale, depăşind cu mult previziunile analiştilor, conform unui sondaj Reuters, care estimau o creştere de 71.000 de barili.

Americanii au fost şocaţi în iunie când preţurile la pompă au urcat la un record de peste 5 dolari pe galon.

Între timp, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut cu 446.000 de barili săptămâna trecută, potrivit datelor, faţă de aşteptările analiştilor care se aşteptau la o creştere de 1,4 milioane de barili.

Preţurile petrolului au fost extrem de volatile, prinse într-o luptă strânsă între temerile legate de ofertă, cauzate de sancţiunile occidentale asupra Rusiei, şi îngrijorările că lupta împotriva inflaţiei ar putea slăbi economia globală şi ar putea reduce cererea.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.