Prețul petrolului scade sub 67 de dolari! Fricile comerciale și speranțele nucleare schimbă traiectoria

Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 1,5%, în condițiile în care investitorii își exprimă din nou îngrijorarea că tarifele comerciale impuse de Statele Unite partenerilor săi vor frâna creșterea economică globală și, implicit, cererea de combustibil, scrie Reuters.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au coborât cu 1,10 dolari, respectiv 1,6%, ajungând la 66,86 dolari pe baril, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,11 dolari, sau 1,7%, până la 63,57 dolari pe baril. Scăderile survin după o creștere de peste 3% în ultima sesiune de tranzacționare de săptămâna trecută, înainte de sărbătoarea de Vinerea Mare.

„Tendința generală rămâne descendentă, deoarece investitorii ezită să creadă într-o redresare solidă a echilibrului cerere-ofertă, în contextul în care tarifele impuse afectează creșterea globală, iar producția OPEC+ este în creștere”, a declarat strategul de piață de la IG, Yeap Jun Rong.

Grupul OPEC+, format din țările membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliați precum Rusia, urmează să crească producția cu 411.000 barili/zi începând cu luna mai, deși această majorare ar putea fi parțial compensată de reducerile din partea țărilor care au depășit anterior cotele stabilite.

Scăderile de preț au fost alimentate și de semnele de progres în negocierile nucleare dintre SUA și Iran. Sâmbătă, oficialii iranieni au anunțat că s-a convenit asupra elaborării unui cadru pentru un posibil acord nuclear, descris de oficialii americani drept „un progres foarte bun”. Aceste evoluții diminuează riscul reducerii ofertei de petrol iranian pe piețele internaționale.

Totodată, săptămâna trecută, SUA au aplicat noi sancțiuni unei rafinării independente din China, acuzată că a procesat petrol iranian, intensificând presiunea asupra Teheranului în plin proces de negocieri.

Deși speranțele unui acord comercial SUA–UE și temerile privind limitarea livrărilor iraniene au dus la o creștere de aproximativ 5% a cotațiilor Brent și WTI săptămâna trecută – prima creștere săptămânală din ultimele trei – piețele rămân tensionate.

Investitorii urmăresc cu atenție publicarea mai multor indicatori economici din SUA în această săptămână, inclusiv datele preliminare PMI pentru aprilie, care ar putea reflecta mai clar efectele tarifelor asupra industriei și serviciilor.

„Seria de indicatori PMI din această săptămână ar putea confirma impactul negativ al politicilor tarifare, cu o slăbire a activității în sectoarele industrial și de servicii la nivel global”, a adăugat analistul Yeap, subliniind că prețul petrolului întâmpină o rezistență semnificativă la pragul psihologic de 70 dolari/baril.

Un sondaj realizat de Reuters pe 17 aprilie arată că probabilitatea unei recesiuni în SUA în următoarele 12 luni se apropie de 50%, pe fondul acestor tensiuni comerciale. SUA rămâne cel mai mare consumator de petrol din lume, iar încetinirea economiei sale ar avea un impact direct asupra piețelor globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #Iran #petrol #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.