Prețuri record la apartamente în Chișinău! Creditele ieftine alimentează o piață imobiliară în plină expansiune

Conform datelor IPCBI (Cadastru), în primele nouă luni ale anului 2024 s-au înregistrat 11.494 contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente în Chișinău și suburbii, ceea ce marchează o creștere de 8,5% față de aceeași perioadă din 2023. Numărul ridicat de tranzacții este atribuit în mare măsură reducerii dobânzilor la creditele ipotecare, care au scăzut la 7-8% în 2024, față de 14% în 2022-2023, pe fondul diminuării inflației. În consecință, numărul de apartamente achiziționate prin credite ipotecare a crescut semnificativ, ajungând la 4.721 de tranzacții în acest an, aproape dublu față de anul trecut.

Proporția apartamentelor vândute prin credit ipotecar a urcat de la 20% în 2023 la peste 40% în 2024, în contextul ofertelor avantajoase ale băncilor și al programului guvernamental *Prima Casă Plus*, care oferă condiții favorabile de creditare.

Deși prețul mediu al apartamentelor a crescut cu aproximativ 300 de euro pe metru pătrat față de anul trecut, de la 1.070 la 1.370 euro/m², experții anticipează o ușoară majorare suplimentară, de până la 50 de euro/m² până la sfârșitul anului. Creșterea cererii și stocul limitat de apartamente disponibile alimentează acest trend ascendent, sugerând că prețurile imobiliare din Chișinău vor continua să crească într-un ritm moderat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.