Prețuri record la apartamente în Chișinău! Creditele ieftine alimentează o piață imobiliară în plină expansiune

Conform datelor IPCBI (Cadastru), în primele nouă luni ale anului 2024 s-au înregistrat 11.494 contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente în Chișinău și suburbii, ceea ce marchează o creștere de 8,5% față de aceeași perioadă din 2023. Numărul ridicat de tranzacții este atribuit în mare măsură reducerii dobânzilor la creditele ipotecare, care au scăzut la 7-8% în 2024, față de 14% în 2022-2023, pe fondul diminuării inflației. În consecință, numărul de apartamente achiziționate prin credite ipotecare a crescut semnificativ, ajungând la 4.721 de tranzacții în acest an, aproape dublu față de anul trecut.

Proporția apartamentelor vândute prin credit ipotecar a urcat de la 20% în 2023 la peste 40% în 2024, în contextul ofertelor avantajoase ale băncilor și al programului guvernamental *Prima Casă Plus*, care oferă condiții favorabile de creditare.

Deși prețul mediu al apartamentelor a crescut cu aproximativ 300 de euro pe metru pătrat față de anul trecut, de la 1.070 la 1.370 euro/m², experții anticipează o ușoară majorare suplimentară, de până la 50 de euro/m² până la sfârșitul anului. Creșterea cererii și stocul limitat de apartamente disponibile alimentează acest trend ascendent, sugerând că prețurile imobiliare din Chișinău vor continua să crească într-un ritm moderat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.