Prețurile fabuloase cu care se vând trenurile agricole în Olanda! Cât costă în Republica Moldova hectarul 

03 Iun. 2023, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2023, 09:09 // Actual //  bani.md

Pământul arabil din Olanda este din ce în ce mai inaccesibil. Olandezii nu își vând terenurile agricole, iar puținele oferte de pe piață sunt la prețuri foarte mari, care continuă să crească.

Conform analizei efectuate pentru primele 3 luni din acest an, valoarea terenului agricol din Olanda a crescut cu 5,8% față de anul trecut, ajungând la un preț mediu de 79.400 de euro/ha. În schimb, prețurile pentru pajiști au scăzut cu 0,6% comparativ cu ultimele luni din 2022.

În Olanda, puținele terenuri care sunt scoase la vânzare sunt cotate la prețuri foarte mari. De la începutul anului, tarifele la terenurile agricole continuă să crească, puțini proprietari fiind dispuși să le înstrăineze.

Oficiul Cadastral Olandez din Apeldoorn și Departamentul de Cercetare Economică de la Universitatea Wageningen (WEcR) au calculat că prețul mediu pentru un teren agricol, în primul trimestru al anului 2023, se situează la 79.400 de euro/ha, cu 3% mai mult decât în ultima parte a anului 2022. Față de întreg anul 2022, când prețul mediu a fost de 73.400 euro/ha, valoarea terenurilor a crescut cu 5,8%.

În schimb, pășunile se vând puțin mai ieftin decât terenurile arabile. În intervalul ianuarie-martie 2023, pășunile s-au vândut cu un preț mediu de 68.800 euro/ha, cu 0,6% mai puțin decât în ultima parte a anului 2022.

A fost înregistrată, însă, o primă medie de preț de 3,9% până la 77.500 euro/ha pentru terenurile arabile unde se cultivă porumbul de siloz. În același timp, prețul terenurilor construite a crescut cu o medie de 3,7%, până la 92.200 euro/ha.

Olandezii nu își vând terenurile agricole

Cu toate că condițiile de piață sunt foarte profitabile acum, tot mai puțini proprietari de terenuri agricole sunt dispuși să vândă.

Experții olandezi din piața funciară au evaluat suprafața agricolă comercializată, în perioada ianuarie-martie 2023, la un total de 6.300 ha, adică cu 4.755 ha mai puțin decât în ultimele 3 luni din din 2022 și cu 1.554 ha mai puțin decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru comparație, potrivit anunțurilor de mică publicitate, în Republica Moldova un hectar de teren agricol ajunge să coste până la 100 de mii de lei în nordul țării, 50 de mii de lei în centrul țării și 20 de mii de lei în sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 09:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorarea cu 15% a tarifelor pentru transportul feroviar de mărfuri, anunțată de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru 1 noiembrie, provoacă nemulțumirea exportatorilor de cereale. Asociația „Agrocereale” acuză lipsa unei justificări economice clare și avertizează că scumpirea va fi suportată, în cele din urmă, de agricultori. Mai mult, organizația atrage atenția asupra unui paradox: deși CFM invocă majorarea prețului motorinei, cheltuielile totale ale întreprinderii ar urma să scadă în acest an cu 150 de milioane de lei.

Potrivit Asociației, CFM estimează pentru 2026 cheltuieli de 669 de milioane de lei, față de 819 milioane în anul precedent. Deși costurile cu combustibilul ar urma să crească cu aproximativ 91 de milioane de lei, celelalte cheltuieli se reduc cu 241 de milioane de lei. În aceste condiții, exportatorii solicită explicații privind necesitatea majorării tarifelor.
„O întreprindere ale cărei cheltuieli totale scad cu 150 de milioane de lei nu are o problemă de costuri. Are o problemă de venituri”, susține Asociația „Agrocereale”, care cere publicarea metodologiei de calcul ce a stat la baza scumpirii.

Exportatorii atrag atenția și asupra faptului că majorarea este anunțată într-o perioadă în care motorina s-a ieftinit. Potrivit datelor prezentate de Asociație, prețul plafon stabilit de ANRE a coborât de la 36,69 lei pe litru, pe 29 septembrie, la 35,01 lei pe 9 octombrie, chiar în ziua în care CFM a comunicat decizia de majorare a tarifelor.

O altă problemă semnalată este tratamentul tarifar diferit aplicat mărfurilor ucrainene și celor moldovenești. Din 10 august, transportul feroviar de tranzit al mărfurilor din Ucraina beneficiază de o reducere de 50%, valabilă până la sfârșitul anului. În același timp, transportul mărfurilor moldovenești urmează să se scumpească din noiembrie.

„Un producător agricol din Republica Moldova nu poate fi pus să acopere costul unei reduceri acordate altcuiva”, avertizează Asociația, solicitând CFM să publice rezultatele financiare ale facilităților acordate tranzitului ucrainean.

Situația este cu atât mai complicată cu cât exporturile feroviare de produse agricole s-au prăbușit în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de „Agrocereale”, transportul pe calea ferată al celor cinci culturi agricole de bază a scăzut de la 85.223 de tone în iulie la numai 9.184 de tone în august, ceea ce reprezintă o reducere de 89,2% într-o singură lună.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată în punctul feroviar Etulia, pe coridorul spre Reni și Giurgiulești, unde volumele au scăzut cu 93%, de la 78.116 tone la 5.205 tone. Exportatorii explică această prăbușire prin riscurile militare din sudul Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii portuare și feroviare, precum și scăderea nivelului Dunării.

În paralel, CFM se confruntă cu un deficit sever de material rulant. În august, cererea pentru transportul cerealelor a depășit 2.000 de vagoane, în timp ce întreprinderea dispunea de numai 700. Mai grav, din cele 90 de locomotive principale, doar 19 erau funcționale, potrivit datelor invocate de Asociație.

Problemele logistice generează pierderi considerabile pentru exportatori. La intrarea în portul Giurgiulești s-au format cozi de peste 200 de camioane, iar staționarea fiecărui vehicul este estimată la 50 de euro pe zi. Întârzierile la frontieră pot adăuga între 300 și 600 de euro la costul unui transport, în timp ce blocarea vagoanelor la Reni generează cheltuieli suplimentare de șapte dolari pe tonă.

Toate aceste costuri se răsfrâng asupra agricultorilor. În perioada iulie–septembrie, prețul mediu de export al grâului a fost de 3,76 lei pe kilogram, însă prețul efectiv primit de fermieri se situează, potrivit Asociației, în jurul a trei lei pe kilogram.

În sudul țării, unde recolta de grâu a ajuns în unele zone la numai 1,1 tone la hectar, venitul brut al agricultorului este estimat la 3.300 de lei pentru un hectar, sumă care nu acoperă costurile de producție, susțin reprezentanții sectorului.

Paradoxal, majorarea tarifelor intervine într-un sezon agricol cu exporturi record. În perioada iulie–septembrie, Republica Moldova a exportat 605.500 de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane, și 259.000 de tone de rapiță, un record pentru începutul sezonului. Împreună cu floarea-soarelui, aceste culturi au generat încasări de peste 5,6 miliarde de lei din exporturi, potrivit Asociației.

În aceste condiții, „Agrocereale” solicită amânarea majorării tarifelor până la încheierea sezonului de comercializare 2026–2027 sau până la introducerea noului regim tarifar, odată cu reorganizarea CFM. Totodată, exportatorii propun instituirea unui mecanism transparent prin care tarifele să crească atunci când motorina se scumpește, dar să fie reduse atunci când combustibilul se ieftinește.

Asociația cere și un program concret pentru repunerea în circulație a vagoanelor și locomotivelor nefuncționale, precum și tarife preferențiale pentru operatorii care garantează volume de marfă.

CFM a justificat anterior majorarea tarifelor cu 15% prin creșterea costurilor la produsele petroliere. Ajustarea urmează să fie aplicată de la 1 noiembrie transporturilor feroviare de mărfuri în trafic local, de import, export și tranzit.