Prețurile la brichetele pentru foc s-au dublat. Moldovenii fac cozi

Moldovenii sunt obligați să caute alternative pentru perioada rece a iernii, în contextul crizei energetice. Cererea pentru biocombustibili solizi a crescut semnificativ după scumpirea gazului și a curentului electric, scrie Europa Liberă.

Producătorii de pelete și brichete din biomasă se confruntă, însă, cu un deficit de materie primă și costuri mai mari. Prin urmare, au dublat prețurile. Dacă iarna trecută o tonă de brichete se vindea cu 3.200 de lei, acum ajunge și la 6.000-7.000 de lei.

Potrivit lui, Victor Vorobiov, producător de pelete și brichete din semințe de floarea-soarelui, cea mai mare problemă a producătorilor este lipsa materiei prime.

Un alt producător de biomasă, Gheorghe Porcescu din satul Dumbrăvița, raionul Sângerei, se arată convins că prețurile vor continua să crească, deoarece costurile de producere s-au majorat fără precedent. Agentul economic a cheltuit anul trecut circa 3.000 de lei pentru fiecare tonă de biocombustibil, iar anul acesta costurile au depășit suma de 4.000 de lei per tonă. Conform spuselor producătorului, în acest an, cererea a crescut cu 30%.

#brichete #criza energetica #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .