Prețurile la brichetele pentru foc s-au dublat. Moldovenii fac cozi

Moldovenii sunt obligați să caute alternative pentru perioada rece a iernii, în contextul crizei energetice. Cererea pentru biocombustibili solizi a crescut semnificativ după scumpirea gazului și a curentului electric, scrie Europa Liberă.

Producătorii de pelete și brichete din biomasă se confruntă, însă, cu un deficit de materie primă și costuri mai mari. Prin urmare, au dublat prețurile. Dacă iarna trecută o tonă de brichete se vindea cu 3.200 de lei, acum ajunge și la 6.000-7.000 de lei.

Potrivit lui, Victor Vorobiov, producător de pelete și brichete din semințe de floarea-soarelui, cea mai mare problemă a producătorilor este lipsa materiei prime.

Un alt producător de biomasă, Gheorghe Porcescu din satul Dumbrăvița, raionul Sângerei, se arată convins că prețurile vor continua să crească, deoarece costurile de producere s-au majorat fără precedent. Agentul economic a cheltuit anul trecut circa 3.000 de lei pentru fiecare tonă de biocombustibil, iar anul acesta costurile au depășit suma de 4.000 de lei per tonă. Conform spuselor producătorului, în acest an, cererea a crescut cu 30%.

#brichete #criza energetica #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va fi vizitată în acest an de aproximativ 290.000 de turiști străini, arată datele analizate de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, sectorul turistic se află pe o traiectorie de creștere „sănătoasă și constantă”, iar structura vizitatorilor arată o schimbare profundă față de situația din anii ’90.

Din numărul total estimat, 90.000 de turiști ajung în Moldova prin agențiile de turism, în mod organizat, categorie pentru care există date exacte privind țara de proveniență, durata sejurului și tipul de program achiziționat. Restul de 200.000 de vizitatori vin individual — rezervă hoteluri, vizitează obiective și consumă servicii turistice pe cont propriu. Deși această categorie este mai greu de analizat, datele Biroului Național de Statistică privind turiștii organizați oferă o imagine foarte relevantă.

Potrivit cifrelor examinate de economist, 56% dintre turiștii străini sunt din România. „Îmi cer scuze fraților români că îi includ în categoria străini, dar așa funcționează metodologia”, notează Ioniță, subliniind că românii sunt cei mai apropiați vizitatori și cei mai interesați să vadă evoluția Moldovei.

Pe locul al doilea se află Italia, cu aproape 14% din totalul turiștilor organizați, urmată de Ucraina, care rămâne în top chiar și în condițiile războiului. Economistul precizează că datele se referă strict la turiști, nu la refugiați: „Chiar și în vremuri de război, o parte dintre ucraineni caută câteva zile de repaus, iar o parte aleg Moldova.”

Topul este completat de Germania, SUA, Turcia, Belgia, Franța, Polonia și Israel — majoritatea fiind state membre ale Uniunii Europene. „E bine. Noi vrem spre Europa, dar și Europa vine spre noi”, remarcă Ioniță.

Schimbarea față de perioada de după independență este radicală. Dacă în 1992–1993, 95% dintre vizitatorii străini proveneau din spațiul ex-sovietic, în special Rusia și Ucraina, astăzi, în top 10 a rămas doar Ucraina, aflată în război și în afara CSI.

Potrivit economistului, cu ritmul actual de creștere, Moldova ar putea depăși pragul de 500.000 de turiști anual în următorii ani, iar obiectivul strategic de 1 milion de vizitatori devine „perfect realist”.

„O țară care dezvoltă turismul își dezvoltă exporturile de servicii. Dacă nu putem exporta mai multe bunuri, putem exporta experiențe, povești și ospitalitate. Iar turismul moldovenesc crește exact în direcția bună”, concluzionează Ioniță.