Preţurile mondiale la alimente au revenit pe creştere, din cauza scumpirii semnificative a uleiului

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a revenit pe creştere în luna iulie, după ce în iunie coborâse la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, din cauza exploziei preţurilor la uleiurile vegetale, pe fondul tensiunilor cu privire la exporturilor din Ucraina şi a îngrijorărilor cu privire la producţia mondială, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna iulie 2023, acest indice a crescut cu 1,3% comparativ cu luna iunie, până la 123,9 puncte, de la nivelul revizuit de 122,4 puncte înregistrat în luna iunie. În pofida creşterii, valoarea din luna iulie 2023 este cu aproape 12% sub cea din luna iulie 2022 şi cu 22% sub maximul istoric atins în luna martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Potrivit agenţiei ONU cu sediul la Roma, avansul din luna iulie s-a datorat în principal unei creşteri bruşte cu 12,1% a indicelui preţurilor la uleiuri vegetale, după şapte luni consecutive de declin. „Preţurile internaţionale la uleiul de floarea soarelui a crescut cu peste 15% de la o lună la alta, în principal din cauza revenirii incertitudinilor cu privire la livrările exportabile după decizia Rusiei de a pune capăt implementării acordului vizând coridoarele din Marea Neagră”, a apreciat FAO.

În schimb, toate celelalte principale produse alimentare au înregistrat scăderi potrivit FAO, în frunte cu preţul mondial al zahărului calculat de FAO care a scăzut cu 0,9%, ca urmare a progreselor înregistrate în recoltarea trestiei de zahăr în Brazilia şi a îmbunătăţirii precipitaţiilor în India, la care s-a adăugat cererea redusă din Indonezia şi China, cei mai mari importatori mondiali de trestie de zahăr.

De asemenea, preţul cerealelor calculat de FAO a scăzut şi el cu 0,5% în luna iulie, în principal graţie unei diminuări cu 4,8% a cotaţiilor la cereale păioase, care a contracarat o creştere de 2,8% a preţului la orez, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, după ce India a decis să interzică exporturile. Scăderi s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte preţul mondial la produsele lactate calculat de FAO precum şi la preţul mondial la carne, care au scăzut cu 0,4%, respectiv 0,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.