Prețurile mondiale la alimente s-au redus la cel mai mic nivel din ultimii doi ani în luna mai

02 Iun. 2023, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2023, 16:21 // Actual //  bani.md

Indicele prețurilor mondiale la alimente s-a redus, în mai, la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani urmare a diminuării prețurilor la uleiuri vegetale și  cereale, arată raportul FAO.

Indicele de prețuri al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare la nivel global, a înregistrat o medie de 124,3 puncte în mai față de 127,7 luna precedentă.

Indicele din luna mai a marcat cel mai scăzut din aprilie 2021 și a fost cu 22% sub nivelul istoric atins în martie 2022 după începerea invaziei Rusiei în Ucraina.

Indicele FAO al prețurilor cerealelor a scăzut cu aproape 5% în mai față de luna anterioară, influențat de perspectivele ample de aprovizionare și de extinderea inițiativei pentru exportul cerealelor din Marea Neagră, care permite transporturile din Ucraina.

Prețurile internaționale la orez au continuat să crească în luna mai, parțial din cauza aprovizionării mai reduse în unele țări exportatoare, se mai spune în publicația FAO. Agenția și-a exprimat luna trecută îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor a produsele de bază.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a scăzut cu aproape 9% în comparație lunară, reflectând rezervele mari de semințe oleaginoase și cererea slabă de ulei de palmier, în timp ce prețurile globale la lactate au scăzut cu peste 3% pe fondul unei creșteri sezoniere a producției de lapte din emisfera nordică, a spus agenția.

Prețurile zahărului, în schimb, au înregistrat o creștere de 5,5% față de aprilie, deoarece există îngrijorări legate de riscurile aprovizionării la nivel mondial, a spus FAO.

Cu toate acestea, îmbunătățirea condițiilor meteorologice din Brazilia și prețurile scăzute ale țițeiului au temperat piața zahărului, a adăugat FAO. Contractele futures de zahăr au încheiat luna mai în scădere, după un maxim de 12 ani la sfârșitul lunii aprilie.

Într-un raport separat privind oferta și cererea de cereale, FAO a estimat că producția mondială de cereale va fi de 2,813 miliarde de tone în acest an, o creștere de 1% față de 2022, care a reflectat în principal o creștere așteptată a producției de porumb.

Se estimează că stocurile globale de cereale în sezonul 2023/24 vor crește cu 1,7% anual, la un record de 873 de milioane de tone, reflectând stocurile așteptate mai mari de porumb, orez și orz.

Totuși, stocurile de grâu au fost prognozate să scadă, deoarece producția a fost estimată în scădere, în timp ce cererea era de așteptat să fie stabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.