Previziuni pesimiste pentru anul 2024! Banca Mondială și-a revizuit în scădere prognoza economică pentru Moldova

Experții Băncii Mondiale au redus prognoza de creștere a Produsului Intern Brut al Republicii Moldova pentru anii următori, conform noului raport al instituției.

Potrivit ultimelor estimări, Banca Mondială anticipează o creștere a PIB-ului moldovean de 2,2% în 2024, față de proiecția anterioară de 4,2%. Pentru anul 2025, se prognozează o creștere de 3,9%, față de estimarea anterioară de 4,1%, iar pentru 2026, se așteaptă o creștere de 4,5%.

Această revizuire în scădere a previziunilor de creștere este însoțită de o serie de observații cu privire la perspectivele economice ale Moldovei. Experții BM indică faptul că redresarea economiei va fi susținută de o creștere a venitului disponibil real, generată de inflație scăzută și stimulente fiscale pozitive.

Cu toate acestea, persistă anumite riscuri, inclusiv prețurile ridicate la energie și alimente, lipsa de încredere a consumatorilor și investitorilor, precum și problemele logistice care afectează exporturile către piețele CSI.

În plus, sectorul agricol se confruntă cu provocări legate de productivitate și de costurile ridicate, în timp ce sectorul energetic se adaptează la prețuri mai mari la energie. Cu toate acestea, se preconizează că sectorul industrial va își va reveni treptat, iar exporturile din industrii orientate spre export, cum ar fi cea textilă, farmaceutică și electrotehnică, vor contribui la creșterea economică.

În contextul acestei revizuiri a perspectivelor economice, autoritățile moldovene sunt încurajate să continue reformele care vizează diversificarea economică, competitivitatea și alinierea la agenda de aderare la UE, pentru a sprijini creșterea pe termen mediu a economiei și pentru a reduce vulnerabilitățile existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.