Previziuni pesimiste pentru cei care vor să investească în crypto! Ethereum: puține șanse pentru creștere

Vitalik Buterin „deversează” 3.000 ETH după prăbușirea FTX

Potrivit celor aflate, Vitalik Buterin, co-fondatorul Ethereum, a „vașat” 3.000 de ETH pe UniSwap în urma prăbușirii bursei FTX. Lookonchain, un instrument de analiză în lanț, a oferit detalii și justificare pentru dreptul de proprietate a lui Buterin asupra adreselor vizate.

Vitalik a tranzacționat aproximativ 3.000 de Ethereum pentru 3,75 milioane USDC. De asemenea, dumpul a avut loc pe 12 noiembrie în timpul a trei tranzacții. Prețul de vânzare cu amănuntul a fost de 1.250 USD, conform datelor din lanț. Cu toate acestea, Buterin i-a confirmat inginerului Ethereum Evan Van Ness că nu este adresa lui. Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerație faptul că datele din lanț nu mint.

Să revenim la previziunea Ethereum pentru 2023. Ethereum este evaluat în prezent la 1.219 USD, cu un volum de tranzacționare pe 24 de ore de 10 miliarde USD. Ethereum a câștigat peste 1% în ultimele 24 de ore. Aceasta rămâne a fi a doua criptomonedă a lumii, cu o capitalizare de piață de tocmai 149 de miliarde de dolari. Are o rezervă circulantă de 122.373.866 monede ETH și nu există o ofertă maximă.

Reieșind din toate cele menționate și din faptul că ETH nu a reușit să se impună suficient în cadrul raliului criptomonedelor, iar falimentul FTX a influențat negativ prețul criptomonedei, investitorii se orientează deja către alte proiecte crypto noi, care nu doar că par mult mai promițătoare, dar deja au și reușit să demonstreze un ritm de creștere destul de bun.

Dash 2 Trade – o nouă platformă de analiză și previziune crypto

Succesul investițional este direct dependent nu doar de instrumentele de tranzacționare pe care le folosiți, dar și de instrumentele de analiză și previziune criptomonede. Dash 2 Trade apare în fața investitorilor anume ca un set de instrumente revoluționare de analiză și previziune, care ajută investitorii să analizeze piața într-un mod mai obiective și să facă investiții mai fiabile.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.