Previziuni sumbre privind economia Moldovei în 2024. BERD anunță o situație complicată în continuare

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei moldovenești în 2024 și 2025, potrivit raportului publicat de instituția financiară.

Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul Republicii Moldova ar urma să înregistreze un avans de 3,2% în acest an, în scădere faţă de estimarea de 3,5% avansată în luna mai. În 2025, creşterea ar urma să fie de 3,5%, de la un nivel de 3,7% prognozat în mai.

„Pe fondul lansării negocierilor de aderare la UE în iunie 2024, recuperarea economică a continuat într-un ritm moderat. Creșterea PIB-ului s-a situat la 2,2% pe an în prima jumătate a anului 2024, fiind susținută în principal de agricultură, producție și servicii TIC. Inflatia în scădere și creșterea salariilor reale au stimulat consumul privat, în timp ce investițiile au crescut datorită îmbunătățirii perspectivelor economice”, se mai arată în raportul BERD.

Inflatia anuală a scăzut la 4,8% în iulie 2024, datorită scăderii prețurilor energiei, ceea ce a determinat Banca Națională a Moldovei să reducă rata de politică monetară la 3,6% în mai 2024. Finanțarea externă a rămas robustă, acoperind deficitul de plată și susținând cursul de schimb. Securitatea energetică a fost consolidată prin noi interconectoare care permit furnizarea de gaz și electricitate din România. Emigrarea tinerilor către țările UE a continuat, ridicând îngrijorări cu privire la lipsa de forță de muncă calificată. Creșterea PIB-ului este prognozată la 3,2% în 2024 și 3,5% în 2025. Expirarea acordului de tranzit al gazului prin Ucraina la sfârșitul anului 2024 reprezintă riscuri semnificative pentru furnizarea de energie și pentru creștere. Pe de altă parte, progresul în aderarea la UE are potențialul de a îmbunătăți mediul de afaceri și de a atrage investiții.

Banca Mondială a revizuit și ea recent în scădere estimările de creștere a PIB-ului Moldovei pentru anii 2024 și 2025. Potrivit raportului „Global Economic Prospects”, prognoza pentru 2024 a fost redusă de la 4,2% la 2,2%, iar pentru 2025 de la 4,1% la 3,9%, ceea ce evidențiază provocările economice majore cu care se confruntă țara.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #economie #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.