Prietenii lui Putin, miliardarii Rotenberg, au acaparat terenuri în Crimeea pentru o parcare a iahturilor de lux

Miliardarii ruși Arkadi și Boris Rotenberg, apropiați de președintele Vladimir Putin, au preluat în ultimul an și jumătate cel puțin 10 terenuri în golful Balaklava din Crimeea anexată, conform investigației publicate de „Verstka”. Terenurile, confiscate de la proprietarii ucraineni și locali, vor fi folosite pentru construirea unei mari parcări de iahturi.

Proiectul maritim a fost inițiat încă din 2018 la ordinul lui Vladimir Putin, în cadrul unui program federal de dezvoltare a Crimeei și Sevastopolului. Compania „Stroygazmontaj” a fraților Rotenberg a câștigat licitația pentru proiectare, iar firma lor „Mostotrest”, responsabilă pentru construirea podului Crimeii, urma să se ocupe de construcție.

Cu toate acestea, proprietarii de terenuri și imobile din zonă, inclusiv localnici și oameni de afaceri din Ucraina continentală, au devenit un obstacol major în realizarea proiectului. Marina urma să includă 600 de locuri pentru iahturi și hoteluri pentru turiști.

Primele exproprieri au început încă din 2015, când autoritățile din Crimeea au invocat motive de securitate națională pentru a prelua terenurile, dar proprietarii au contestat în instanță confiscările, procesele fiind în curs timp de aproape un deceniu.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, situația s-a accelerat. Parlamentul Crimeii a adoptat o lege specială care permitea confiscarea proprietăților deținute de persoane asociate cu „state neprietenoase”, inclusiv Ucraina. Aceasta a facilitat vânzarea terenurilor la licitații, pe care frații Rotenberg le-au achiziționat la prețuri mult subevaluate.

În plus, proprietarii locali au fost bombardați cu procese, fiind acuzați de achiziții ilegale de terenuri înainte de anexarea Crimeei. În unele cazuri, autoritățile ruse au inițiat dosare penale împotriva celor mai rezistenți antreprenori, precum Vladimir Ovanesov, conform „Verstka”.

În 2023, frații Rotenberg au achiziționat o clădire hotelieră neterminată, confiscată de la omul de afaceri ucrainean Alexei Plias, pentru suma de 105 milioane de ruble. În 2024, aceștia au preluat și proprietăți ale politicianului ucrainean Andrei Senchenko, inclusiv o vilă de vânătoare și un teren pe malul mării, la prețuri subevaluate.

Consolidarea terenurilor deținute de frații Rotenberg în Balaklava este încă în desfășurare, indică investigația, fiind preluate și alte clădiri și terenuri importante din zonă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iahtui #Crimeea #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.