Prietenii lui Putin, miliardarii Rotenberg, au acaparat terenuri în Crimeea pentru o parcare a iahturilor de lux

Miliardarii ruși Arkadi și Boris Rotenberg, apropiați de președintele Vladimir Putin, au preluat în ultimul an și jumătate cel puțin 10 terenuri în golful Balaklava din Crimeea anexată, conform investigației publicate de „Verstka”. Terenurile, confiscate de la proprietarii ucraineni și locali, vor fi folosite pentru construirea unei mari parcări de iahturi.

Proiectul maritim a fost inițiat încă din 2018 la ordinul lui Vladimir Putin, în cadrul unui program federal de dezvoltare a Crimeei și Sevastopolului. Compania „Stroygazmontaj” a fraților Rotenberg a câștigat licitația pentru proiectare, iar firma lor „Mostotrest”, responsabilă pentru construirea podului Crimeii, urma să se ocupe de construcție.

Cu toate acestea, proprietarii de terenuri și imobile din zonă, inclusiv localnici și oameni de afaceri din Ucraina continentală, au devenit un obstacol major în realizarea proiectului. Marina urma să includă 600 de locuri pentru iahturi și hoteluri pentru turiști.

Primele exproprieri au început încă din 2015, când autoritățile din Crimeea au invocat motive de securitate națională pentru a prelua terenurile, dar proprietarii au contestat în instanță confiscările, procesele fiind în curs timp de aproape un deceniu.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, situația s-a accelerat. Parlamentul Crimeii a adoptat o lege specială care permitea confiscarea proprietăților deținute de persoane asociate cu „state neprietenoase”, inclusiv Ucraina. Aceasta a facilitat vânzarea terenurilor la licitații, pe care frații Rotenberg le-au achiziționat la prețuri mult subevaluate.

În plus, proprietarii locali au fost bombardați cu procese, fiind acuzați de achiziții ilegale de terenuri înainte de anexarea Crimeei. În unele cazuri, autoritățile ruse au inițiat dosare penale împotriva celor mai rezistenți antreprenori, precum Vladimir Ovanesov, conform „Verstka”.

În 2023, frații Rotenberg au achiziționat o clădire hotelieră neterminată, confiscată de la omul de afaceri ucrainean Alexei Plias, pentru suma de 105 milioane de ruble. În 2024, aceștia au preluat și proprietăți ale politicianului ucrainean Andrei Senchenko, inclusiv o vilă de vânătoare și un teren pe malul mării, la prețuri subevaluate.

Consolidarea terenurilor deținute de frații Rotenberg în Balaklava este încă în desfășurare, indică investigația, fiind preluate și alte clădiri și terenuri importante din zonă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iahtui #Crimeea #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.