Prietenul apropiat al lui Putin, care a construit drumuri și în Moldova a adunat venituri de 264 mil. euro în România

Constructorul austriac Strabag a înregistrat în 2021 venituri în valoare de 264 de milioane de euro în România, în creştere cu 5% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor publicate în cel mai recent raport financiar al grupului, aferent anului 2021. Astfel, contribuţia României la businessul întregului grup a fost anul trecut de 2%.

Strabag s-a menţinut la 1.743 de angajaţi pe piaţa din România în 2021, un nivel similar cu cel din anul anterior. Printre proiectele câştigate în 2021 se numără realizarea lucrărilor la tronsonul care va lega Oradea de autostrada 3, pe o lungime de 19 kilometri. Contractul are o valoare de 111 milioane de euro şi are ca durată de realizare doi ani.

„După trei ani de creştere, industria construcţiilor din România a stagnat, cu un minus de 0,3% în 2021. Construcţia de locuinţe se evidenţiază în mod special, fiind de câţiva ani cel mai puternic contributor la creşterea industriei construcţiilor, ca urmare a cererii mari din acest segment“, se mai arată în raport.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca din Republica Moldova. În luna aprilie a anului 2021, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

Oleg Deripaska, unul dintre oligarhii apropiați de președintele Rusiei, Vladimir Putin, deține afaceri și în România. Are o avere ce este estimată la 7 miliarde de dolari, iar în România deține Hotelul Grand, care se află sub franciza Marriott, dar și două firme puternice în domeniul construcțiilor de drumuri: Strabag și Antrepriza de Reparații și Lucrări Cluj.

#Deripaska #drumuri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.