Prietenul apropiat al lui Putin, care a construit drumuri și în Moldova a adunat venituri de 264 mil. euro în România

Constructorul austriac Strabag a înregistrat în 2021 venituri în valoare de 264 de milioane de euro în România, în creştere cu 5% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor publicate în cel mai recent raport financiar al grupului, aferent anului 2021. Astfel, contribuţia României la businessul întregului grup a fost anul trecut de 2%.

Strabag s-a menţinut la 1.743 de angajaţi pe piaţa din România în 2021, un nivel similar cu cel din anul anterior. Printre proiectele câştigate în 2021 se numără realizarea lucrărilor la tronsonul care va lega Oradea de autostrada 3, pe o lungime de 19 kilometri. Contractul are o valoare de 111 milioane de euro şi are ca durată de realizare doi ani.

„După trei ani de creştere, industria construcţiilor din România a stagnat, cu un minus de 0,3% în 2021. Construcţia de locuinţe se evidenţiază în mod special, fiind de câţiva ani cel mai puternic contributor la creşterea industriei construcţiilor, ca urmare a cererii mari din acest segment“, se mai arată în raport.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca din Republica Moldova. În luna aprilie a anului 2021, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

Oleg Deripaska, unul dintre oligarhii apropiați de președintele Rusiei, Vladimir Putin, deține afaceri și în România. Are o avere ce este estimată la 7 miliarde de dolari, iar în România deține Hotelul Grand, care se află sub franciza Marriott, dar și două firme puternice în domeniul construcțiilor de drumuri: Strabag și Antrepriza de Reparații și Lucrări Cluj.

#Deripaska #drumuri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”