Prietenul apropiat al lui Putin, care a construit drumuri și în Moldova a adunat venituri de 264 mil. euro în România

Constructorul austriac Strabag a înregistrat în 2021 venituri în valoare de 264 de milioane de euro în România, în creştere cu 5% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor publicate în cel mai recent raport financiar al grupului, aferent anului 2021. Astfel, contribuţia României la businessul întregului grup a fost anul trecut de 2%.

Strabag s-a menţinut la 1.743 de angajaţi pe piaţa din România în 2021, un nivel similar cu cel din anul anterior. Printre proiectele câştigate în 2021 se numără realizarea lucrărilor la tronsonul care va lega Oradea de autostrada 3, pe o lungime de 19 kilometri. Contractul are o valoare de 111 milioane de euro şi are ca durată de realizare doi ani.

„După trei ani de creştere, industria construcţiilor din România a stagnat, cu un minus de 0,3% în 2021. Construcţia de locuinţe se evidenţiază în mod special, fiind de câţiva ani cel mai puternic contributor la creşterea industriei construcţiilor, ca urmare a cererii mari din acest segment“, se mai arată în raport.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca din Republica Moldova. În luna aprilie a anului 2021, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

Oleg Deripaska, unul dintre oligarhii apropiați de președintele Rusiei, Vladimir Putin, deține afaceri și în România. Are o avere ce este estimată la 7 miliarde de dolari, iar în România deține Hotelul Grand, care se află sub franciza Marriott, dar și două firme puternice în domeniul construcțiilor de drumuri: Strabag și Antrepriza de Reparații și Lucrări Cluj.

#Deripaska #drumuri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.