Prietenul lui Plahotniuc și chinezii, în topul celor mai mari importatori de grâu din Republica Moldova

Anul 2023 a marcat o creștere semnificativă a exporturilor de grâu din Republica Moldova către România, stabilind astfel România ca fiind prima destinație de export pentru grâul moldovenesc. Conform datelor furnizate de Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere, dintr-un volum total record de 1,136 milioane de tone de grâu exportat din Republica Moldova în întregul an 2023, 707 mii tone, adică 62%, au fost asimilate de piața din România.

Această cifră impresionantă marchează o creștere semnificativă față de anii precedenți. În 2022, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au totalizat 160,2 mii tone, în timp ce în 2021 această cifră a fost de doar 39,7 mii tone. Economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere explică această creștere semnificativă prin factori vamali, logistici și statistici bine definiți.

„Boom-ul exporturilor de grâu moldovenesc în România are temei vamal, logistic și statistic bine definit”, a afirmat Rija.

În timp ce unele surse au speculat că cultura cerealieră ar avea o origine ucraineană, Rija respinge aceste afirmații, subliniind că exporturile record de grâu din Republica Moldova către România sunt ferm ancorate în realitatea vamală, logistică și statistică.

„Dacă în 2021 pe piața Republicii Moldova doar 17 companii au efectuat exporturi de grâu în România, atunci în 2023 numărul lor a crescut de 4,5 ori- până la 77. În această listă pentru anul 2023 vedem și cel mai mare exportator de produse agroalimentare din Republica Moldova- compania SRL Agrofloris-Nord (107,6 mii tone), care în anii precedenți nu a exportat grâu în România. Ce ține de importatorii de grâu moldovenesc în România, în 2023 pentru prima data au apărut 3 traideri internaționali mari, care împreună au înglobat un volum de 49% din total. Numărul companiilor importatoare a crescut de la 12 în 2021 la 56 în 2023, dintre care 35- importă grâu din R. Moldova în 2023 pentru prima dată, adică nu au fost operate de către ei tranzacții cu achiziții grâu MD pentr 2021, 2022. Este important de menționat că majoritatea firmelor din România sunt traideri, iar cerealele achiziționate sunt ulterior exportate”, mai spune Rija.

În plus, acest fenomen de creștere a exporturilor de grâu către România este în strânsă legătură cu situația geopolitică și economică din regiune. Începând cu conflictul din Ucraina din 2022, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, înlocuind Turcia. Problemele logistice din porturile Mării Negre și cota impusă de Turcia pentru importurile de cereale au determinat trădării din Republica Moldova să își îndrepte atenția către România.

Companii moldovenești care au exportat grâu de origine MD în România, tone

Astfel, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au devenit un punct luminos în peisajul comerțului de cereale al țării, reflectând o schimbare semnificativă și oportunități noi pentru agricultorii și exportatorii moldoveni.

În ceea ce privește, companiile importatoare din Republica Moldova, trei dintre ele au împărțit jumătate din cantitatea de grâu.

Este vorba de TOI COMMODTIES S.A, controlată de Trans-Oil a milionarului Vaja Jashi pritenul fostului lider PD Vlad Plahotniuc. Aceasta a importat 183,4 mii tone de grâu. COFCO INTERNATIONAL SRL, parte a grupului COFCO, cea mai mare companie agro-alimentară din China – 93,2 mii tone și QUADRA COMMODITIES S.A subsidiara companiei moldovenești cu acel nume și administrată de Elena Ilcenco – 71 mii tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Grîu #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.