Prima ediție Impact Forum Cahul promovează inovația și sustenabilitatea în antreprenoriatul din Moldova

24 Iun. 2024, 12:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2024, 12:26 // Actual //  bani.md

IMPACT FORUM, evenimentul anual dedicat antreprenoriatului sustenabil, a fost organizat pentru prima dată la Cahul. Pe 20 iunie, forumul a adus împreună peste 50 de participanți, printre care antreprenori și antreprenoare din Moldova interesați de domeniul afacerilor sustenabile, reprezentanți ai societății civile, ai autorităților publice locale, ai partenerilor de dezvoltare și organizațiilor de suport pentru afaceri, dar și persoane care doresc să inițieze o afacere socială.

IMPACT FORUM își propune să promoveze și să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în diverse regiuni ale țării, contribuind la impulsionarea creării de afaceri responsabile față de mediu și societate, stimularea inovației și a soluțiilor durabile, precum și atragerea de investiții și resurse în acest domeniu. Evenimentul a oferit o platformă excelentă pentru stabilirea comunicării și conexiunile între persoanele interesate de antreprenoriatul sustenabil.

Forumul a subliniat importanța antreprenoriatului social, verde și de impact, promovând modele de afaceri care aduc beneficii atât mediului înconjurător, cât și comunităților locale. Printre inițiativele prezentate au fost Recycline, care promovează reciclarea și gestionarea sustenabilă a deșeurilor, Verdego, dedicat agriculturii ecologice și protejării mediului, Vibe Academy, un program educațional care sprijină dezvoltarea competențelor digitale și Clusterul VIA Cahul, ce urmărește dezvoltarea economică regională prin stimularea inovației și a colaborării între afaceri.

Sartupul Recycline ste un exemplu notabil de afacere care își propune să producă impact. Această inițiativă colectează și procesează plastic de tip 2 și 5, cunoscute pentru proprietățile lor chimice și temperaturile diferite de topire. Echipa Recycline utilizează echipamente și tehnologii speciale pentru a produce plăci din plasticul colectat, din care ulterior creează bijuterii, obiecte de decor și articole de mobilier. În cei doi ani de la lansare, Recycline a procesat aproximativ două tone de deșeuri din plastic.

„De la începutul activității noastre încercăm să implicăm și să colaborăm cu afacerile locale. În primul rând – cei care sunt în apropierea noastră și ulterior încercăm să ne extindem. Dar foarte mulți oameni vin primii cu inițiativa, spunând „Eu colectez plastic, fiindcă mă doare inima. Unde pot să îl duc?” Și atunci vin la noi” a împărtășit Oana-Marina Păun despre modul în care conlucrează cu alte afaceri și persoane din comunitate. „Am câștigat un grant de la ODA care ne-a permis să cumpărăm utilaje mai performate cu care putem crea obiecte de o calitate mai înaltă, dar și într-o cantitate mai mare” a precizat reprezentanta Recycline, referindu-se la importanța sprijinului financiar din partea donatorilor sau organizațiilor de suport pentru afaceri.

„Antreprenoriatul social se pare că a fost creat pentru mine. Anterior credeam lansarea unei afaceri presupune multă îndrăzneală, ceea ce nu e despre mine. Dar antreprenoriatul social este despre a face ceva cu impact și a obține și venit în același timp” a menționat Maria Păsat, fondatoare Vibe Academy, care și-a deschis prima filială din cele 7 chiar în Cahul. Centrul educațional Vibe Academy își îndreaptă eforturile spre dezvoltarea unei generații a viitorului, competentă pe piața muncii, oferind programe educaționale actuale, inclusiv în domeniul IT, robotică.

În cadrul evenimentului, s-a discutat și despre importanța și impactul programelor de responsabilitate socială corporativă, subliniind rolul esențial al acestora în dezvoltarea sustenabilă a comunităților și în consolidarea reputației și a valorilor etice ale companiilor.

„În 24 de ani pe piață, compania Moldcell reinvestește constant profitul în îmbunătățirea rețelei și a serviciilor sale, în dezvoltarea programelor de responsabilitate social-corporativă, care sunt implementate prin Fundația Moldcell. Astfel, suntem siguri că tehnologiile pot servi omenirii, iar activitatea noastră ne definește ca o afacere cu chip uman. Pentru noi este foarte important să oferim înapoi comunității din care facem parte.” afirmă Tatiana Secrii, coordonatoare proiecte, Fundația Moldcell.

Participanții au aflat despre diverse oportunități de finanțare, inclusiv programe de susținere a inovației în agricultură (AIPA), granturi pentru afaceri sociale (Fundația Est-Europeană), credite preferențiale pentru afaceri ecologice (maib, ProCredit Bank) și investiții prin Fondul de Impact, care urmează să fie lansat în perioada următoare.

IMPACT FORUM Cahul a fost organizat de HUB-ul Antreprenorilor Sociali (AO EcoVisio) în parteneriat cu Fundația Inotek, în cadrul proiectului „Collaborate for Impact”, implementat de Impact Europe și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic. Proiectul este reprezentat de AO EcoVisio în Republica Moldova și este finanțat de Uniunea Europeană.

„Ceea ce fac acum afacerile cu impact social și verde trebuie să devină o normalitate în contextul integrării în Uniunea Europeană, atunci când aceste prevederi de grijă față de mediu și oameni vor deveni o cerință obligatorie” a menționat Vladimir Ternavschi, director executiv AO EcoVisio. „Orice schimbare necesită mai multă energie pentru a introduce un obicei sau comportament nou. Iar problemele sociale se rezolvă prin acțiune comună. Și afacerile sociale, afacerile cu impact sunt primele întreprinderi care ne inspiră spre această schimbare și arată că este posibil” a precizat reprezentantul AO EcoVisio.

„Inotek este partenerul de încredere care aduce mai aproape de antreprenorii din regiune – inovațiile, oportunitățile de dezvoltare, noile tendințe de dezvoltare a afacerilor. Prin intermediul parteneriatului cu Ecovisio, Inotek își stabilește scopul de a sprijini acțiunile ecosustenabile, precum și antreprenoriatul social”  Rodica Negru, reprezentantă Inotek.

În cadrul forumului, s-au desfășurat diverse sesiuni de prezentări și discuții panel, unde participanții au avut ocazia să învețe din experiențele altora, să împărtășească propriile idei și să exploreze noi modalități de a colabora. De asemenea, evenimentul a facilitat networking-ul și formarea de noi parteneriate, contribuind astfel la crearea unui ecosistem favorabil pentru dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Sept. 2024, 16:45
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
28 Sept. 2024, 16:45 // Slider //  bani.md

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău