Bula prețurilor terenurilor, umflată de concurența artificială! Fermierii suportă costuri exorbitante de producție

În ultimii 5 ani, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor de arendă și achiziție a terenurilor agricole, potrivit constatărilor recente. Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, subliniază că prețurile de arendă pentru un hectar în regiunea Nord variază între 2,500 și 4,000 lei pe an în 2024, cu oferte care ajung și la 5,000 lei pe an. În același timp, prețul de achiziție a unui hectar variază între 3,000 și 5,000 EUR în Nord și între 2,000 și 2,500 EUR în Sud.

Comparativ cu media europeană, unde în 2022 prețul mediu de achiziție a unui hectar de teren agricol era de 10,578 EUR, iar costul mediu anual de arendă era de 199 EUR pe hectar, Republica Moldova prezintă cifre semnificativ mai reduse: aproximativ 4,000 EUR pentru achiziție și 150-160 EUR pentru arendă. Această discrepanță reflectă un cost de arendă similar cu țări precum Franța (154 EUR/ha), Spania (163 EUR/ha) și Cehia (151 EUR/ha), însă cu o diferență semnificativă în privința costului de achiziție.

Creșterea rapidă a costurilor terenurilor agricole în Republica Moldova este alimentată mai mult de concurența artificială și cererea crescută decât de un deficit real de terenuri disponibile. Această situație pune fermierii moldoveni într-o poziție de dezavantaj competitiv față de omologii lor din UE, afectând profitabilitatea și viabilitatea economică a agriculturii locale.

În contextul acestor schimbări, după cum spune Rija, este imperativ să se adopte măsuri pentru reglementarea pieței terenurilor și ajustarea politicilor agricole în Republica Moldova. Aceste măsuri ar trebui să vizeze echilibrarea costurilor de arendă și achiziție a terenurilor, asigurând astfel sustenabilitatea sectorului agricol în fața provocărilor economice și competiției internaționale din ce în ce mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul de camioane prin punctele vamale ale Republicii Moldova a scăzut puternic în intervalul 5 septembrie, ora 08:00 – 6 septembrie, ora 08:00, arată datele prezentate de economistul Iurie Rija.

Potrivit acestuia, prin cele 24 de puncte vamale au trecut doar 2.082 de camioane, dintre care 1.032 la intrare și 1.050 la ieșire. Este cel mai redus volum dintre cele patru zile analizate până acum.

Cea mai accentuată scădere s-a produs la intrări. Numărul camioanelor care au intrat în Republica Moldova s-a redus de la 1.537 la 1.032, adică cu 505 unități. La ieșire, diminuarea a fost mai moderată: de la 1.236 la 1.050 de camioane, cu 186 mai puține.

Iurie Rija explică scăderea prin efectul de weekend, intervalul analizat acoperind noaptea de sâmbătă spre duminică, perioadă în care mai puține companii de transport, terminale de recepție și structuri vamale funcționează la capacitate normală.

Cel mai aglomerat punct vamal a rămas Leușeni, cu 317 camioane la intrare și 353 la ieșire, în total 670 de vehicule. Volumul este însă mult sub cele 899 de camioane înregistrate în ziua precedentă.

Giurgiulești 1 a raportat 363 de camioane, dintre care 179 la intrare și 184 la ieșire. Prin Sculeni au trecut 226 de camioane, iar prin Cahul – 208. La Giurgiulești 2 au fost înregistrate 137 de camioane, în special la ieșire, unde toate cele 100 de vehicule erau încărcate.

Și fluxul camioanelor încărcate venite dinspre Ucraina s-a redus considerabil. Criva a rămas principalul punct de intrare, cu 64 de camioane încărcate, urmat de Tudora – 43, Giurgiulești 2 – 36, Otaci – 14, Palanca – 6 și Briceni – 3.

În total, prin cele șase puncte au intrat doar 166 de camioane încărcate dinspre Ucraina, față de 293 în ziua precedentă, ceea ce înseamnă o reducere de aproape jumătate.