Primarii sunt îngrijorați cum vor achita facturile la gaz pentru încălzirea grădinițelor. Solicită ajutorul Guvernului

16 Nov. 2021, 17:02
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Nov. 2021, 17:02 // Actual //  MD Bani

Mai mulți primari sunt îngrijorați de faptul că, din cauza scumpirii gazului, nu vor putea achita facturile la utilități pentru grădinițe și alte instituții aflate în subordinea primăriilor.

Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, a declarat pentru IPN că împărtășește îngrijorarea colegilor din administrația publică locală.

„Economista primăriei face acum calculele și vom solicita Guvernului să achite diferența din facturi”, a menționat Valentina Casian.

Solicitată de IPN să comenteze situația legată de majorarea tarifului la gaze și consecințele asupra grădinițelor, Lilia Corjița, directoarea grădiniței nr. 4 din Strășeni, a spus că speră Guvernul să găsească resursele necesare pentru ca grădinițele să nu fie închise pe perioada iernii, „așa încât să nu sufere nici copii, nici părinții”.

La rândul său, primarul comunei Colicăuți din raionul Briceni, Lilian Țapu, a declarat pentru IPN că finanțarea grădinițelor se face din resurse care parvin în primării din bugetul central. Până la sfârșitul anului, Primăria va onora către Moldovagaz prin redirecționarea altor resurse economisite. Primarul speră că, din luna ianuarie, autoritățile publice centrale vor aloca resursele prevăzute pentru grădinițe ținând cont și de noul tarif la gaze, cu compensarea eventualelor pierderi ale primăriilor, care se vor înregistra până la sfârșitul anului din cauza tarifului majorat.

Primarul orașului Rezina, Simion Tatarov, a declarat pentru IPN că până în prezent există un deficit de 1,5 milioane de lei la finanțarea personalului a patru grădinițe din orașul Rezina.

„Pentru noiembrie și decembrie nu avem resursele necesare pentru a asigura salarizarea în cele patru unități preșcolare”, a spus Simion Tatarov.

Achitarea facturilor la utilități pentru grădinițe se face din transferurile cu destinație specială din bugetul central.

„Ceea ce am primit reprezintă o sumă care s-a constituit în funcție de vechiul tarif”, a specificat primarul de Rezina. „Guvernul nu că ar trebui, dar este obligat să asigure finanțarea cheltuielilor suplimentare la întreținerea grădinițelor, deoarece este responsabilitatea Guvernului. În raioanele și localitățile din Republica Moldova nu există descentralizare și autonomie locală veridică. Acestea ar determina autoritățile locale să ia asupra lor responsabilitatea la acest capitol”, a explicat Simion Tatarov.

Ieri, într-o conferință de presă, Andrei Spînu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat cu privire la problema încălzirii grădinițelor în condițiile majorării tarifului la gaze că este la curent cu situația.

„Și așa cum au fost probleme cu plata salariilor la grădinițe – câteva săptămâni în urmă – și Ministerul Finanțelor a venit cu un proiect care să ajute, exact așa vom face și cu instituțiile publice (preșcolare). Vom analiza exact de ce intervenție este nevoie și cu siguranță acolo unde va fi nevoie vom interveni. Ministerul Finanțelor este responsabil de analiza necesităților de finanțare”, a specificat oficialul.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!