Noi reguli de călătorie, UE a impus o taxă de 7 euro la intrarea în spațiul Schengen. DE CÂND?

Sistemul european de informare și autorizare a călătoriilor (ETIAS), care gestionează zona Schengen, a impus o noua regulă la intrarea în spațiul Schengen, se arată într-un comunicat de presă. Cetățenii din afara Uniunii Europene, inclusiv americanii, australienii, britanicii, dar și moldovenii și alți călători din afara zonei Schengen, vor trebui să achite o taxă suplimentară la intrarea în spațiul respectiv. Potrivit Euronews, taxa va fi de 7 euro și urmează a fi aplicată începând cu sfârșitul anului 2022.

Într-un comunicat de presă al ETIAS, se menționează că noua regulă este menită să sporească securitatea şi să contribuie la prevenirea amenințărilor la adresa sănătății în cadrul blocului comunitar. Autorizația ETIAS va fi introdusă în scopuri turistice sau de afaceri şi nu va înlocui o viză de studii sau de muncă.

Călătorii eligibili vor trebui să completeze o cerere online înainte de sosire, care costă 7 euro. Pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani sau peste 70 de ani, cererea va fi gratuită.

Completarea formularului se face în doar câteva minute. Acesta va necesita informații biometrie despre pașaport şi detalii de călătorie, precum şi câteva întrebări de securitate de bază. Călătorii sunt sfătuiți să depună cererea cu cel puțin 72 de ore înainte de a avea nevoie de ea, pentru a evita eventuale întârzieri. Odată ce a fost aprobată, cererea va fi valabilă pentru trei ani. După acest interval, va fi necesară reînnoirea documentului.

Sistemul de informații și autorizare pentru călătorii în Europa (ETIAS) a fost introdus ca răspuns la amenințările din domeniul securității. În urma atacurilor teroriste, UE a văzut nevoia de a spori siguranța. Programul ETIAS a fost creat pentru a îmbunătăți securitatea în zonă, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori. Consiliul European este sigur că această nouă politică de frontieră și migrație va spori securitatea și va contribui la protejarea Europei de orice posibile amenințări viitoare.

Amintim că, Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda nu fac parte din zona Schengen și au reguli speciale cu privire la autorizațiile de călătorie.

#Schengen #taxa #calatorii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.