Prințul Charles i-a susținut pe Harry și Meghan cu "o sumă substanțială" și după ce au renunțat la familia regală

Prințul Charles a continuat să-i susțină financiar pe Harry și Meghan Markle, cu „o sumă substanțială”, în lunile care au urmat după ce aceștia s-au retras din familia regală britanică.

Clarence House, biroului prințului de Wales și a soției sale, Ducesa de Cornwall, a făcut publică această informație când a prezentat bilanțul familiei regale.

Harry și Meghan Markle au susținut că este vorba despre același termen. Un purtător de cuvânt al lor a spus că Prințul Harry s-a referit în interviul acordat lui Oprah Winfrey la primul trimestru din anul fiscal 2020, adică la perioada 1 aprilie – 1 iulie.

Monarhia britanică i-a costat pe cetățenii britanici 87,5 milioane de lire sterline (102 milioane de euro) în perioada 2020-2021, în creștere cu 18,1 milioane de lire (21 de milioane de euro) față de anul anterior. Totodată, a fost făcut public faptul că 8,5% din totalul angajaților Palatului Buckingham fac parte dintr-o minoritate etnică, scrie Digi24.

Potrivit Clarence House, susținerea financiară a ambilor săi fii, alături de familiile lor, l-a costat pe prințul Charles 4,5 milioane de lire (5,2 milioane de euro) în anul anterior.

„Cum ne aducem aminte toți, în ianuarie 2020 ducele și ducesa au anunțat că se vor retrage din familia regală britanică, iar ducele a spus că va acționa pentru a-și dobândi independența financiară. Prințul Charles a alocat o sumă substanțială pentru a-i susține în procesul de tranziție. Finanțarea a încetat în vara anului trecută. Cuplul este acum independent din punct de vedere financiar”, a declarat un purtător de cuvânt al Clarence House.

În interviul din martie 2021 acordat lui Oprah Winfrey, Harry a spus că „familia mi-a tăiat finanțarea” în „primul trimestru din 2020”. Întrebat despre termenele diferite, purtătorul de cuvânt Clarence House a spus: „Nu aș spune că termenele sunt foarte diferite. Tot ce vă tot spune sunt informațiile”.

Un purtător de cuvânt al ducilor de Sussex a declarat reporterilor: „Prezentați două termene diferite și este incorect să sugerați că există o contradicție”. „Comentariile ducelui în timpul interviului cu Oprah Winfrey erau legate de primul trimestru din anul fiscal din Marea Britanie, care începe în aprilie”.

#substantial #printul Harry #Meghan Markle

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.