FT dezvăluie: Acord pentru exploatarea zăcămintelor între Kiev și Washington, dar fără garanții de securitate

Ziarul britanic Financial Times informează, citând surse proprii, că Ucraina a convenit să semneze un acord cu Statele Unite privind exploatarea comună a resurselor naturale, inclusiv petrol și gaze. Acest lucru s-a întâmplat după ce Washingtonul a renunțat la unele dintre cele mai dure cerințe, printre care o contribuție financiară de 500 de miliarde de dolari din partea Kievului.

Administrația fostului președinte Donald Trump a insistat asupra încheierii acestui acord ca formă de compensație pentru ajutorul militar și financiar oferit Ucrainei.

Potrivit surselor Financial Times, Ucraina a obținut condiții mult mai avantajoase în cadrul negocierilor.

Conform informațiilor publicate, acordul a fost deja aprobat de ministerele Justiției, Economiei și Afacerilor Externe din Ucraina. Documentul ar putea fi semnat în timpul unei vizite oficiale a lui Volodimir Zelenski la Washington și a unei întâlniri cu Donald Trump.

Versiunea finală a acordului, obținută de jurnaliștii FT, prevede următoarele:

Crearea unui fond special în care Ucraina va direcționa 50% din veniturile obținute din „monetizarea viitoare” a resurselor naturale de stat, inclusiv petrol și gaze. Fondul va investi aceste resurse financiare în diverse proiecte desfășurate pe teritoriul Ucrainei.
Acordul nu vizează veniturile deja direcționate către bugetul de stat al Ucrainei, ceea ce înseamnă că activitățile actuale ale marilor companii petroliere și de gaze, precum „Naftogaz” și „Ukrnafta”, nu sunt afectate.
Documentul nu include garanții de securitate din partea SUA, un aspect asupra căruia Kievul a insistat inițial.
Detalii esențiale, precum volumul investițiilor americane în fond și condițiile de „proprietate comună”, vor fi stabilite prin acorduri viitoare.

Acordul este considerat un pas important în colaborarea economică dintre Ucraina și Statele Unite, dar lasă multe detalii cheie nerezolvate.

#acord #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.