Producția de grâu din regiunea Mării Negre se prăbușește! Moldova resimte scăderea prețurilor în plină criză agricolă

Conform raportului USDA din august, deși producția globală de grâu pentru sezonul 2024/2025 este prognozată să atingă 796 de milioane de tone, în creștere față de cele 789 de milioane de tone din sezonul trecut, această majorare este alimentată în principal de creșterile înregistrate în SUA și Australia. În schimb, țările din vecinătatea Republicii Moldova, precum Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia, se confruntă cu recolte mai mici comparativ cu sezonul precedent, ceea ce va crea un deficit regional de producție, se arată în analiza lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În Rusia, recolta de grâu este estimată să scadă la 83 de milioane de tone, de la 91,5 milioane de tone în sezonul precedent, din cauza randamentelor mai mici și a unei suprafețe însămânțate reduse. Condițiile meteorologice extreme, inclusiv înghețurile de primăvară și valurile de căldură din vară, au afectat negativ recolta din acest an.

În Uniunea Europeană, producția de grâu moale este prognozată să scadă la intervalul 116,5-128 milioane de tone, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 7 milioane de tone față de sezonul anterior. Aceasta ar putea fi cea mai mică recoltă din 2018. Problemele de calitate ale grâului european, în special în Franța și Germania, au contribuit la această scădere.

În Ucraina, USDA prognozează o recoltă de grâu de 21,6 milioane de tone pentru sezonul 2024/2025, în scădere de la 23 de milioane de tone din sezonul precedent, cu un randament mediu de 4,42 t/ha, față de 6 t/ha în sezonul trecut.

„În Republica Moldova, prețurile grâului alimentar au înregistrat scăderi în portul Giurgiulești, de la 3700 lei/tonă la începutul lunii august la 3500 lei/tonă la sfârșitul lunii, ca urmare a diminuării prețurilor de achiziție în portul Constanța. Prețul grâului la Constanța a scăzut de la 200 EUR/tonă la 189 EUR/tonă în aceeași perioadă, influențat de aprecierea euro față de dolar și de preferința marilor traderi europeni pentru grâul ucrainean, mai ieftin”, constată Rija.

Pe piața internă din Republica Moldova, prețul grâului alimentar în regiunile de procesare, cum ar fi Drochia, Florești și Măgdăcești, rămâne mai ridicat, situându-se între 3400 și 3500 lei/tonă cu TVA, susținut de valorile de tranzacționare ale făinii, care se vinde la 5500-5700 lei/tonă cu TVA. Se anticipează o creștere a prețului făinii după luna septembrie, pe fondul creșterii cererii.

Fermierilor li se recomandă să păstreze grâul, deoarece cererea din partea morilor va crește în lunile următoare. Se preconizează o lipsă de oferte pentru piețele din Orientul Mijlociu în timpul iernii, iar livrările din SUA și Australia vor fi limitate din cauza costurilor ridicate de logistică și a slăbiciunii dolarului american, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #preturi #criză #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.