Produse de tutun, mai scumpe din 2023: Guvernul propunere o majorare de 25%, cu 10% mai mult decât se planifica

Autoritățile speră să câștige mai mulți bani la bugetul de stat prin majorarea cotei accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea se conține în proiectul de lege al Politicii Fiscale pentru anul 2023, care a fost prezentat de Ministerul Finanțelor. Deși calendarul aprobat de Guvern pentru anii 2020-2023 prevede o majorare de 15% pentru produsele de tutun, acum, Executivul vine cu o majorare mai mare, scrie Infotag.

Proiectul Politicii Fiscale pentru anul viitor prevede majorare accizei cu 25% pentru țigările cu filtru și fără filtru, rezervele de tutun pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, țigări de foi și trabucuri.

Această majorare contravine calendarului fiscal de 3 ani aprobat de Executiv în 2020, care prevede creșterea accizei la produsele de tutun cu 15%.

În același timp, acciza pentru tutunul pentru fumat și tutunul destinat rulării în țigarete rămâne la același nivel fixat în calendarul fiscal.

Potrivit proiectului, modificarea respectivă va asigura creșterea suplimentară a veniturilor pe perioada anului 2023 cu aproximativ 618 milioane de lei, iar scopul acestei măsuri este maximizarea veniturilor bugetare și reducerea treptată a consumului.

Totodată, Guvernul vine cu un termen limită pentru alinierea accizei la produsele de tutun din Moldova la Directiva UE. Astfel, până în 2025, se propunere o creștere accelerată pentru a atinge nivelul european de 90 de euro pentru 1000 de țigarete.

De menționat că, la momentul aprobării calendarului fiscal, autoritățile au decis să urmeze o abordare balansată, fixând rata accizei de 15% la produsele de tutun, având în vedere riscul comerțului ilicit și puterea de cumpărare a consumatorilor, pe umerii cărora sunt transferate toate majorările de taxe.

#accize #tutun #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.