Profit pentru băncile din Republica Moldova. Majorare de 235 mil. de lei în primele două luni ale anului

Criza financiară nu se mai resimte pe piața bancară, creditorii raportând câștiguri de sute de milioane de lei. Cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 496,2 mil. de lei în primele două luni ale anului, de două ori mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, arataă datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cela mai mari câștiguri bancherii le-au avut din veniturile din dobânzi – 1 miliard de lei. Veniturile din onorarii și comisioane – 405 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor venituri în sumă de 227 mil. de lei.

Cel mai mare profit l-au avut cele patru bănci sistemice. Este vorba de maib – 132 mil. de lei față de 83 mil de lei, Moldindconbank – 120 mil. de lei comparativ cu 78 mil. de lei, Victoriabank – 97,3 mil. de lei față de 23,4 mil. de lei și OTP Bank cu un profit de 64 mil. de lei cu 17% mai mare.

Celelalte șapte bănci comerciale au avut un profit între 4,8 mil. de lei și 17,7 mil. de lei.

Cel mai mic câștig l-a înregistrat Eurocreditbank – 4,8 mil. de lei față de 1,8 mil. de lei anul trecut.

Majorarea profiturilor băncilor se datorează impulsionării creditării. Este vorba de credite de consum și cele pentru imobil.

BNM vrea să tempereze din apetitul de creditare

Urmare a presiunilor inflaționiste, în ultima ședință de politică monetară, BNM a majorat rata de bază cu două puncte procentuale la 12,50% anual. Banca centrală își justifică decizia prin faptul că activitatea de creditare generează și în continuare presiuni la adresa procesului inflaționist, înregistrând și în luna februarie ritmuri înalte de creștere (+49,7 la sută), deși ritmul de creștere anual al creditelor acordate în moneda națională s-a temperat ușor. Totodată, sub incidența caracterului decizional restrictiv început în luna iulie 2021, ratele medii ponderate a dobânzii la creditele noi acordate și depozitele noi atrase în moneda națională au continuat trendul ascendent și în luna februarie 2022. Astfel, rata medie ponderată la credite și depozite a constituit 9,22 la sută și, respectiv, 4,97 la sută anual, înregistrând o creștere de 0,13 puncte procentuale și, respectiv, 0,11 puncte procentuale față de luna ianuarie curent.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: