Prognoză EastFruit: Producția comercială de cartofi va scădea brusc în Moldova. Motive

Reprezentanții Asociației Cultivatorilor de Cartofi din Moldova consideră că în 2022 suprafața plantațiilor comerciale a acestei de cartofi va scădea brusc în țară. Motivele sunt multe, principalul fiind prețurile mici la cartofi din ultimele două sezoane.

Potrivit cultivatorilor de cartofi,au vândut cea mai mare parte a produselor din recoltă din 2021 la un preț angro de 3-3,5 lei/kg, adică cu aproximativ 15-20% mai ieftin decât în aceeași perioadă a anului 2020. La sfârșitul anului trecut – începutul acestui an, prețul pentru „a doua pâine” a crescut. În ianuarie 2022, intervalul de preț pentru cartofi era de 4-5 lei/kg. Prețul mediu al acestuia este deja semnificativ mai mare decât nivelul din ianuarie anul trecut (3,5 lei/kg). Cu toate acestea, experții asociației industriale consideră că acesta este un stimulent slab pentru fermieri de a menține zona cu cartofi la un nivel ridicat de „pandemie” – aproximativ 19-20 de mii de hectare.

Problema este că majoritatea producătorilor de legume și cartofi – culturi foarte pretențioase din punct de vedere nutrițional – nu sunt capabili să achiziționeze îngrășăminte minerale în cantitatea necesară, care au crescut de trei ori sau mai mult. Odată cu aceasta, prețul materialului săditor din import a crescut puternic și în țară. Se preconizează o creștere semnificativă a tarifelor la energie electrică – adică costul alimentării cu apă a câmpurilor. Cultivarea cartofului din Moldova necesită un nivel ridicat de muncă manuală.

Luând în considerare toți acești factori, asociația din industrie consideră că față de indicatorul de anul trecut, suprafața cultivată cu cartofi din țară va scădea cu cel puțin 15-20%.

#cartof #producatori #productie #pret #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.