Prognoză EastFruit: Producția comercială de cartofi va scădea brusc în Moldova. Motive

19 Ian. 2022, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Ian. 2022, 12:10 // Actual //  MD Bani

Reprezentanții Asociației Cultivatorilor de Cartofi din Moldova consideră că în 2022 suprafața plantațiilor comerciale a acestei de cartofi va scădea brusc în țară. Motivele sunt multe, principalul fiind prețurile mici la cartofi din ultimele două sezoane.

Potrivit cultivatorilor de cartofi,au vândut cea mai mare parte a produselor din recoltă din 2021 la un preț angro de 3-3,5 lei/kg, adică cu aproximativ 15-20% mai ieftin decât în aceeași perioadă a anului 2020. La sfârșitul anului trecut – începutul acestui an, prețul pentru „a doua pâine” a crescut. În ianuarie 2022, intervalul de preț pentru cartofi era de 4-5 lei/kg. Prețul mediu al acestuia este deja semnificativ mai mare decât nivelul din ianuarie anul trecut (3,5 lei/kg). Cu toate acestea, experții asociației industriale consideră că acesta este un stimulent slab pentru fermieri de a menține zona cu cartofi la un nivel ridicat de „pandemie” – aproximativ 19-20 de mii de hectare.

Problema este că majoritatea producătorilor de legume și cartofi – culturi foarte pretențioase din punct de vedere nutrițional – nu sunt capabili să achiziționeze îngrășăminte minerale în cantitatea necesară, care au crescut de trei ori sau mai mult. Odată cu aceasta, prețul materialului săditor din import a crescut puternic și în țară. Se preconizează o creștere semnificativă a tarifelor la energie electrică – adică costul alimentării cu apă a câmpurilor. Cultivarea cartofului din Moldova necesită un nivel ridicat de muncă manuală.

Luând în considerare toți acești factori, asociația din industrie consideră că față de indicatorul de anul trecut, suprafața cultivată cu cartofi din țară va scădea cu cel puțin 15-20%.

Realitatea Live

31 Dec. 2025, 15:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Dec. 2025, 15:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII