Proiectul bugetului pentru 2024 mizează pe o inflație de 5,7%. Deficitul prognozat este de 4,6% din PIB

Astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2024, evidențiind o creștere a veniturilor și reduceri semnificative a deficitului. Potrivit ministrului Finanțelor, Petru Rotaru, proiectul bugetului a fost elaborat având în vedere perspectivele de dezvoltare economică pentru următorii 3 ani și prognoza macroeconomică actualizată în octombrie.

Veniturile estimate la bugetul de stat pentru anul viitor sunt programate să atingă suma de 66,63 miliarde lei, în creștere cu 1,3% față de cifrele actualizate pentru 2023. Cheltuielile sunt estimate la 82,22 miliarde lei, reprezentând o reducere de 2,2%, iar deficitul se va situa la 15,59 miliarde lei, cu o reducere semnificativă de 14,9%.

Ministrul Rotaru a subliniat că proiectul de buget pentru 2024 a luat în considerare perspectivele de dezvoltare economică, precum și prognozele macroeconomice convenite cu experții FMI. Conform acestora, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,5%, inflația medie anuală va fi de 5,7%, iar salariile medii vor crește cu 10,18%.

În structura veniturilor bugetului de stat pentru 2024, impozitele și taxele vor reprezenta peste 91,7%, cu o creștere de 9%. Principala sursă fiscală va fi TVA, estimată să aducă venituri de 34,17 miliarde lei, în creștere cu 8%.

Cheltuielile bugetului vor fi axate pe obiectivele de politică fiscală pe termen mediu și prioritățile sectoriale, inclusiv protecția socială, salarizarea în sectorul public și implementarea proiectelor conforme cu acordurile încheiate cu partenerii de dezvoltare.

Fonduri semnificative sunt alocate pentru proiecte cu finanțare externă, cu peste 80 de proiecte programate pentru implementare în 2024. Acestea includ sprijin pentru sectorul drumurilor, proiecte în domeniul învățământului superior, energie și altele.

Proiectul de lege privind bugetul pentru 2024 trebuie să fie aprobat de parlament înainte de a deveni efectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprobare #buget #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.