Promisiunile trăsnite ale politicienilor! A fost dezlegat misterul aeroportului Mărculești

Ideea deschiderii unui nou aeroport, a tot reapărut pe agenda factorilor de decizie din diferite partide și diverse guvernări. Începând cu 2013, autoritățile au analizat situația aeroportului de la Bălți, de la Cahul și de la Mărculești, constată Stanislav Ghilețchi de la IPRE.

Conform rezultatelor, aeroportul Mărculești ar fi cel mai bine poziționat pentru eventualele investiții. Cu toate acestea, pentru operaționalizarea acestuia este nevoie de reabilitat pista de aterizare, de construit un terminal de pasager, parcare, drumuri de acces, iluminat și de echipamente de siguranță pentru aterizarea și decolarea aeronavelor. La această etapă, autoritățile estimează costul total al investițiilor la aproximativ EUR 5 milioane. Dar, în baza experienței altor proiecte mari de infrastructură, în realitate suma ar putea fi mult mai mare. De exemplu, doar parcarea de la aeroportul internațional Chișinău (deschisă în anul 2016) a costat EUR 7 milioane. Construcția Arenei Chișinău a costat EUR 50 milioane. Construcția unui terminal nou la aeroportul din Iași se estimează la EUR 66 milioane (dintre care 85% reprezintă fonduri europene).

„Mai mult, analizând proiectele mari investiționale implementate de către autoritățile publice (din diferite țări) în ultimii 70 de ani, cercetătorii au stabilit că 9 din 10 proiecte au înregistrat costuri mai mari decât cele estimate la etapa de lansare a proiectelor, fiind depășite inclusiv termenii inițiali de finisare a proiectelor. Aeroportul din Berlin a fost inaugurat cu o întârziere de 8 ani, pe parcurs fiind stabilite 7 ținte diferite de finalizare a proiectului. Iar Opera din Sydney a depășit bugetul inițial cu 1400%. În acest context, costurile inițiale pentru reabilitarea aeroportului Mărculești nu par să fie corelate nu realitățile economice din jur”, a punctat Ghilețchi.

O altă promisiune a autorităților este reducerea de trei ori a taxelor aeroportuare la eventualul aeroport din Mărculești în comparație cu taxele actuale la aeroportul din Chișinău. Astfel, în loc de EUR 24 per pasager, acestea ar putea fi doar EUR 8 per pasager. Dacă analizăm cuantumul acestor taxe la aeroporturile din regiune, vom constata că și aici calculele autorităților ar putea fi mai optimiste decât ar permite realitatea economică.

„Cu toate acestea, proiectele ratate în Moldova, dar și în alte țări, arată că investițiile în infrastructură nu asigură automat creștere și valoare pentru cetățeni. Iar ideea unui al doilea aeroport regional pare să fie din această categorie. În condițiile în care, autoritățile urmează să preia managementul integral al aeroportului internațional Chișinău, ar fi mult mai justificat de continuat investițiile în acest aeroport, având în vedere că există deja o bază solidă de infrastructură. Iar sursele financiare care vor fi utilizate pentru modernizarea unui alt aeroport, ar putea fi redirecționate pentru dezvoltarea și implementarea unei politici atractive de creștere a numărului de companii care ar fi interesate să opereze zboruri de la acest aeroport”, a conchis Ghilețschi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Mărculești #Aeroport #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația exportatorilor de cereale „Agrocereale” solicită conducerii întreprinderii Căile Ferate ale Moldovei (CFM) un răspuns oficial la demersul expediat pe 5 septembrie 2025 privind modificarea politicii tarifare pentru transportul feroviar de mărfuri, intrată în vigoare la 1 octombrie 2025. Într-o scrisoare adresată directorului întreprinderii, Serghei Cotelinic, organizația atrage atenția că noile tarife riscă să afecteze competitivitatea sectorului agricol și să reducă volumul mărfurilor transportate pe calea ferată.

„Agrocereale” subliniază că este necesar un dialog deschis, întrucât tarifele feroviare influențează direct costurile exportatorilor și stabilitatea întregii logistici de export a Republicii Moldova. În acest context, asociația solicită CFM să ofere informații oficiale privind volumele de transport feroviar pentru perioada septembrie–noiembrie a sezonului 2025/2026, precum și date despre solicitările și volumele confirmate pentru luna decembrie. Aceste informații, deși sunt publice, ar permite pieței să evalueze corect gradul de încărcare a infrastructurii feroviare.

Scrisoarea subliniază faptul că Republica Moldova produce anual circa 4 milioane de tone de cereale și oleaginoase, dintre care aproximativ 3,2 milioane de tone sunt exportate. În prezent, doar 14% din acest volum — aproximativ 450.000 de tone — este transportat pe calea ferată, în timp ce 40% ajunge la export prin transport rutier. „Toate volumele care nu merg pe calea ferată sunt captate de transportul auto, principalul concurent al CFM. Aceste fluxuri în creștere reprezintă un potențial de piață nerealizat pentru calea ferată”, avertizează asociația.

„Agrocereale” susține că accentul strategic al CFM nu ar trebui plasat exclusiv pe acoperirea costurilor prin majorări tarifare, ci pe atragerea activă a unor volume mai mari. Asociația amintește că, deși transportul feroviar de mărfuri este realizat uneori la limita sau sub costurile reale, creșterea volumelor ar reduce costul unitar și ar îmbunătăți rezultatele financiare. În acest sens, organizația propune elaborarea unei strategii de stimulare a cererii, astfel încât fermierii și traderii să aibă predictibilitate și motive economice reale pentru a reveni la transportul pe calea ferată.

Asociația consideră necesară implicarea unor economiști și specialiști în calculul tarifelor pentru a elabora prețuri competitive, adaptate pieței. Organizația se declară gata să ofere suport consultativ și să participe la analiza economică.

Deși „Agrocereale” recunoaște că majorarea tarifelor cu 7% față de 2023 este explicată prin inflație, creșterea costurilor cu combustibilul, personalul și infrastructura, aceasta consideră că noile tarife sunt insuficient de atractive și pot provoca un efect invers: migrarea suplimentară a fluxurilor către transportul rutier.

Asociația solicită, totodată, clarificări privind includerea amortizării parcului rulant în structura actuală a tarifului, având în vedere starea critică a materialului rulant al CFM.

În final, „Agrocereale” avertizează că, de-a lungul anilor, sectorul agricol a părăsit în repetate rânduri transportul feroviar din cauza condițiilor nefavorabile, revenind abia după ajustări de tarif și politică operațională. „Nu ne dorim repetarea acestui ciclu. Doar prin dialog și decizii comune putem asigura stabilitatea și creșterea fluxurilor”, se arată în adresare.

Anterior, CFM, într-un comunicat de presă, susținea că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.