Ideea deschiderii unui nou aeroport, a tot reapărut pe agenda factorilor de decizie din diferite partide și diverse guvernări. Începând cu 2013, autoritățile au analizat situația aeroportului de la Bălți, de la Cahul și de la Mărculești, constată Stanislav Ghilețchi de la IPRE.
Conform rezultatelor, aeroportul Mărculești ar fi cel mai bine poziționat pentru eventualele investiții. Cu toate acestea, pentru operaționalizarea acestuia este nevoie de reabilitat pista de aterizare, de construit un terminal de pasager, parcare, drumuri de acces, iluminat și de echipamente de siguranță pentru aterizarea și decolarea aeronavelor. La această etapă, autoritățile estimează costul total al investițiilor la aproximativ EUR 5 milioane. Dar, în baza experienței altor proiecte mari de infrastructură, în realitate suma ar putea fi mult mai mare. De exemplu, doar parcarea de la aeroportul internațional Chișinău (deschisă în anul 2016) a costat EUR 7 milioane. Construcția Arenei Chișinău a costat EUR 50 milioane. Construcția unui terminal nou la aeroportul din Iași se estimează la EUR 66 milioane (dintre care 85% reprezintă fonduri europene).
„Mai mult, analizând proiectele mari investiționale implementate de către autoritățile publice (din diferite țări) în ultimii 70 de ani, cercetătorii au stabilit că 9 din 10 proiecte au înregistrat costuri mai mari decât cele estimate la etapa de lansare a proiectelor, fiind depășite inclusiv termenii inițiali de finisare a proiectelor. Aeroportul din Berlin a fost inaugurat cu o întârziere de 8 ani, pe parcurs fiind stabilite 7 ținte diferite de finalizare a proiectului. Iar Opera din Sydney a depășit bugetul inițial cu 1400%. În acest context, costurile inițiale pentru reabilitarea aeroportului Mărculești nu par să fie corelate nu realitățile economice din jur”, a punctat Ghilețchi.
O altă promisiune a autorităților este reducerea de trei ori a taxelor aeroportuare la eventualul aeroport din Mărculești în comparație cu taxele actuale la aeroportul din Chișinău. Astfel, în loc de EUR 24 per pasager, acestea ar putea fi doar EUR 8 per pasager. Dacă analizăm cuantumul acestor taxe la aeroporturile din regiune, vom constata că și aici calculele autorităților ar putea fi mai optimiste decât ar permite realitatea economică.
„Cu toate acestea, proiectele ratate în Moldova, dar și în alte țări, arată că investițiile în infrastructură nu asigură automat creștere și valoare pentru cetățeni. Iar ideea unui al doilea aeroport regional pare să fie din această categorie. În condițiile în care, autoritățile urmează să preia managementul integral al aeroportului internațional Chișinău, ar fi mult mai justificat de continuat investițiile în acest aeroport, având în vedere că există deja o bază solidă de infrastructură. Iar sursele financiare care vor fi utilizate pentru modernizarea unui alt aeroport, ar putea fi redirecționate pentru dezvoltarea și implementarea unei politici atractive de creștere a numărului de companii care ar fi interesate să opereze zboruri de la acest aeroport”, a conchis Ghilețschi.
