Promovarea unei tranziții către o energie curată: UE lansează o nouă fază a programului EU4Energy în cadrul PaE

Pe data de 8 Iulie, Comisia Europeană a lansat cea de-a doua fază a programului său EU4Energy ‘Promovarea Tranziției către o Energie Curată în Țările Parteneriatului Estic: EU4Energy Faza II’.

Programul care se va derula până în decembrie 2024, își propune să contribuie la dezvoltarea unor cadre legislative și de reglementare solide în domeniul energiei, pentru a sprijini tranziția regiunii către o energie curată și liberalizarea piețelor sale de energie.

EU4Energy este finanțat de Uniunea Europeană cu un buget total de 8,5 milioane EUR. Programul va aborda noi provocări și oportunități, cum ar fi integrarea treptată a digitalizării în toate segmentele de piață relevante din punct de vedere al energiei, promovând în același timp reflectivitatea costurilor. Cetățenii țărilor Parteneriatului Estic vor beneficia de investiții în energie durabilă, de prioritizare a proiectelor de infrastructură, de o integrare sporită a pieței regionale și a comerțului intra-regional.

Programul va promova, de asemenea, implicarea cetățenilor PaE în activitățile și reformele sale prin consultări și mese rotunde, precum și o serie de campanii de abilitare și implicare directă a cetățenilor. Un accent deosebit al programului va fi pus pe egalitatea de gen, subliniind importanța implicării femeilor în sectorul energetic și potențialul lor în preluarea rolurilor de conducere.

„Țările Parteneriatului Estic au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește transpunerea legislației UE și apropierea piețelor lor energetice de UE, luând măsuri de abilitare a consumatorilor și de creare a unui mediu propice pentru atragerea investițiilor străine”, a declarat Michael Rupp, lider de echipă pentru Pactul Ecologic European și Conectivitate în Vecinătatea Estică, DG NEAR. „Realizările EU4Energy subliniază până în prezent angajamentul țărilor Parteneriatului Estic și al cetățenilor față de valorile europene. Este important să subliniem rolul lor – Uniunea Europeană poate oferi asistență cu expertiza sa, dar transformarea recomandărilor noastre în acțiuni depinde de guverne și de cetățeni.”

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.