Promovarea unei tranziții către o energie curată: UE lansează o nouă fază a programului EU4Energy în cadrul PaE

Pe data de 8 Iulie, Comisia Europeană a lansat cea de-a doua fază a programului său EU4Energy ‘Promovarea Tranziției către o Energie Curată în Țările Parteneriatului Estic: EU4Energy Faza II’.

Programul care se va derula până în decembrie 2024, își propune să contribuie la dezvoltarea unor cadre legislative și de reglementare solide în domeniul energiei, pentru a sprijini tranziția regiunii către o energie curată și liberalizarea piețelor sale de energie.

EU4Energy este finanțat de Uniunea Europeană cu un buget total de 8,5 milioane EUR. Programul va aborda noi provocări și oportunități, cum ar fi integrarea treptată a digitalizării în toate segmentele de piață relevante din punct de vedere al energiei, promovând în același timp reflectivitatea costurilor. Cetățenii țărilor Parteneriatului Estic vor beneficia de investiții în energie durabilă, de prioritizare a proiectelor de infrastructură, de o integrare sporită a pieței regionale și a comerțului intra-regional.

Programul va promova, de asemenea, implicarea cetățenilor PaE în activitățile și reformele sale prin consultări și mese rotunde, precum și o serie de campanii de abilitare și implicare directă a cetățenilor. Un accent deosebit al programului va fi pus pe egalitatea de gen, subliniind importanța implicării femeilor în sectorul energetic și potențialul lor în preluarea rolurilor de conducere.

„Țările Parteneriatului Estic au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește transpunerea legislației UE și apropierea piețelor lor energetice de UE, luând măsuri de abilitare a consumatorilor și de creare a unui mediu propice pentru atragerea investițiilor străine”, a declarat Michael Rupp, lider de echipă pentru Pactul Ecologic European și Conectivitate în Vecinătatea Estică, DG NEAR. „Realizările EU4Energy subliniază până în prezent angajamentul țărilor Parteneriatului Estic și al cetățenilor față de valorile europene. Este important să subliniem rolul lor – Uniunea Europeană poate oferi asistență cu expertiza sa, dar transformarea recomandărilor noastre în acțiuni depinde de guverne și de cetățeni.”

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.