Propagandistul-șef al Rusiei, Lavrov, noi amenințări: Occidentul vrea să transforme Moldova în următoare Ucraină

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, cunoscut pentru acuzațiile false lansate pe bandă rulantă și propaganda anti-occidentală, a susținut într-un interviu pentru televiziunea publică rusă că ”Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în următoare Ucraină”.

”Este avută acum în vedere R. Moldova pentru acest rol”, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti.

Reamintim că justificarea Rusiei pentru invadarea Ucrainei este o presupusă provocare din partea Occidentului. În realitatea, Rusia a început invazia Ucrainei încă din 2014, când a anexat ilegal Crimea și a cucerit teritoriile estice.

Lavrov a mai spus că preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ”este nerăbdătoare să intre în NATO. Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice”, a afirmat Lavrov.

Rusia controlează de facto regiunea separatistă moldoveană Transnistria, unde menține mii de soldați și depozite de armament.

Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, ”toţi vor fi în pericol”. Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că ”trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul”.

O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acuzatii #Lavrov #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.