Proprietarii de sere din Ţările de Jos reduc producţia de legume şi flori. Nu vor putea face față crizei energetice

Proprietarii de sere din Ţările de Jos au început să reducă producţia de legume şi flori şi aproape o zecime dintre ei se aşteaptă să fie forţaţi să-şi declare insolvenţa în curând din cauza agravării crizei energetice în Europa, arată un sondaj efectuat de organizaţie reprezentativă din sector, transmite Bloomberg.

Graţie serelor, Ţările de Jos au devenit al doilea mare exportator mondial de produse agricole, după SUA. Însă, industria de opt miliarde de euro a crescut datorită gazelor naturale ieftine şi acum se confruntă cu o criză care va accelera tranziţia la alte surse de energie şi care ar putea provoca falimentul multor firme.

Cel mai recent sondaj efectuat de Asociaţia reprezentativă a proprietarilor de sere din Ţările de Jos, Glastuinbouw Nederland, este unul din ultimele semnale cu privire la modul în care criza energetică face mai scumpă producţia de bunuri şi mărfuri. Un sfert din suprafaţa cultivată din Ţările de Jos a fost eliminată şi 8% din proprietarii de sere se aşteaptă că vor depune cererea de plasare în insolvenţă în acest an.

Ţările de Jos sunt cel mai mare exportator mondial de flori şi unul din marii producători europeni de fructe şi legume proaspete. Serele din Ţările de Jos sunt deosebit de vulnerabile la costurile cu iluminatul şi încălzirea unor structuri care acoperă o suprafaţă de teren echivalentă cu 17.000 de terenuri de fotbal.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au mai scăzut în ultimele luni, comparativ cu vârfurile atinse imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, ele sunt în continuare mult mai mari decât în mod normal pentru această perioadă a anului şi noi perturbări în aprovizionare ar putea alimenta o nouă creştere a inflaţiei produselor alimentare.

Cultivatorii de legume din Ţările de Jos sunt doar unul din sectoarele cheie din Europa care este forţat să îşi reducă producţia. Producţiile de îngrăşăminte şi ulei vegetal ale regiunii au fost şi ele afectate, în timp ce firmele din sectorul metalelor au închis unele facilităţi sau au redus producţia ca urmare a creşterii costurilor.

#sere #tarile de jos #flori #legume #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.