Proprietarul gigantului energetic din Republica Moldova intră pe piața jocurilor de noroc din România

Fondul de investiţii EMMA Capital din Cehia, care deţine Premier Energy în România, a cumpărat firma de pariuri Get’s Bet şi cazinourile Club King.

Principalul acţiona de la EMMA Capital,Jiří Šmejc, a preluat poziţia de CEO a PPF, cel mai mare grup de investiţii din Europa Centrală şi de Est după moartea fondatorului, Petr Kellner. În România, PPF deţine ProTV şi două clădiri de birouri în apropiere de Piaţa Victoriei.

”Suntem nerăbdători să lucrăm cu EMMA Capital. SUnt convins că injectţia de capital marchează începutul unei noi etape în dezvoltarea noastră, care ne va întări poziţia pe piaţă”, a declarat Cristian Roman, CEO Get’s Bet, citat de Ziarul Financiar.

Premier Energy este furnizor şi distribuitor de gaze naturale.

Premier Energy LPC, societate care desfăşoară activităţi de tip holding, deţine în mod direct şi indirect participaţii în diferite companii din România şi Republica Moldova. În România, Premier Energy deţine companiile Premier Energy SRL, Ligatne Gas SRL, B.E.R.G. Sistem Gaz SA şi Premier Energy Trading SRL.

”Suntem mulţumiţi de acordurile încheiate. Acestea sunt două companii cu experienţă în piaţa locală şi potenţial mare de creştere. Sunt sigur că parteneriatul dintre managementul local şi know-how-ul nostru internaţional şi poziţia puternică de capital va transforma Get’s Bet Group în una dintre cele mai importante companii de pe piaţa românească”, a declarat Pavel Horák, Directorul de Investiţii al EMMA Capital.

Premier Energy PLC este cel mai mare distribuitor și furnizor de energie electrică în Republica Moldova, co o cotă de piață de circa 70%. În România, holdingul deține societățile Premier Energy S.R.L., Ligatne Gas S.R.L., B.E.R.G. Sistem Gaz S.A. și Premier Energy Trading S.R.L.

#piata romania #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.