Expert-Grup: Propunerile experților la stabilirea prețului la carburanți pentru a nu admite majorări excesive

De mai mulți ani evoluția prețurilor la produsele petroliere reprezintă un subiect sensibil pentru societatea moldovenească. De cele mai multe ori acesta deraiază din albia economicului în cea a politicului, perpetuând problemele din domeniu fără careva intervenții sistemice. În cele din urmă, consumatorii de rând rămân în ceața provocată de polemicile dintre părțile ”interesate”, până la următoarea acutizare.

Subiectul prețurilor la produsele petroliere [1] a ieșit din nou în evidență imediat după aprofundarea în criza pandemica din primăvara anului 2020. Acest lucru datorându-se ieftinirii drastice a petrolului pe piețele internaționale pe fundalul instituirii măsurilor restrictive și reducerii cererii la nivel mondial (ajungând chiar și la valori negative), generând nemulțumiri în rândul consumatorilor cu privire la reticența reflectării acestor fluctuații și pe piața internă.

Figura 1. Evoluția prețurilor la produsele petroliere, lei/litru

Sursă: date ANRE

Ulterior, începând cu anul 2021, după scăderea intensității crizei pandemice la nivel global și revenirii cererii pentru produsele date, prețurile pe piața internă au înregistrat o creștere constantă, acutizând indignările consumatorilor. În speranța de a calma spiritele, companiile petroliere au venit cu mai multe explicații vizavi de factorii care au influențat evoluțiile date (majorarea prețurilor la bursele internaționale (Figura 2), dar și a accizelor[2]).

Figura 2. Evoluția cotațiilor Brent, $/baril

Sursă: date date US Energy Information Administration

De cealaltă parte, instituțiile competente (ANRE și Consiliul Concurenței) au raportat în cadrul forului legislativ vizavi de situația creată pe piața produselor petroliere. Potrivit ANRE, aceasta a acționat în strictă conformitate cu cadrul legal și cu mandatul acordat acestei instituții prin Metodologia de calculare a prețurilor la produsele în cauză. În context fiind invocată lipsa unor pârghii de a interveni la formarea prețurilor date, deși a fost recunoscut faptul că ”operatorii nu întotdeauna au operat scăderile de preţuri proporţional tendinţelor de ieftinire a produselor la bursele internaţionale”.

În același timp, pe fundalul acestor disensiuni în spațiul public au fost vociferate mai multe idei cu privire la măsurile care ar conduce la diminuarea prețurilor la produsele petroliere, printre care și revenirea la Metodologia precedentă de plafonare a prețurilor (ca fiind una mai bună). Drept rezultat, la 09.04.2021[3] au fost aprobate amendamente la Legea nr.461 din 30.07.2001 privind piața produselor petroliere, în scopul creării unui nou cadru de reglementare în domeniu. La rândul său ANRE, întru executarea prevederilor legale, urmează să aprobe o nouă Metodologie de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere (având la bază principiul plafonării).

#Expert-Grup #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.

#stagnare #recesiune #economie