Puteam economisi 2 miliarde de lei – Parlicov pune tunurile pe Bînzari pentru pierderea oportunității gazelor ieftine

16 Dec. 2024, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Dec. 2024, 10:33 // Actual //  Ursu Victor

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a lansat acuzații dure la adresa lui Victor Bînzari, fost director al întreprinderii „Energocom”, pentru gestionarea defectuoasă a achizițiilor de gaze naturale în perioada crizei energetice. Într-un podcast realizat de Ziarul de Gardă, Parlicov a declarat că Bînzari ar fi avut posibilitatea de a cumpăra gaze naturale la prețuri minime și de a le stoca, economisind astfel până la 2 miliarde de lei.

„În februarie, am sesizat că prețurile gazelor naturale sunt la minim. Am organizat ședințe și am semnalat această situație, inclusiv pe 23 februarie. Am spus clar că prețurile nu vor scădea mai mult și că era momentul oportun de a cumpăra. Dacă luam atunci decizia de achiziție, economiseam zeci de milioane de euro. În schimb, Bînzari a venit cu argumentul că nu era sigur că vom avea cui să vindem gazele din stoc. Acest argument este complet falit și fals. Gazele ieftine din stoc ar fi avut întotdeauna cumpărători,” a declarat Parlicov.

Fostul ministru a recunoscut că a făcut demersuri pentru schimbarea lui Bînzari din funcție, tocmai pentru a permite numirea unei persoane dispuse să-și asume decizia de cumpărare a gazelor. „Am solicitat ca el să fie schimbat, pentru că pierderea oportunității a costat enorm. Probabil greșeala mea a fost că nu am reușit să accelerez acest proces,” a spus Parlicov.

Atât Victor Parlicov, cât și Victor Bînzari au fost înlăturați din funcții în urma dificultăților de gestionare a crizei energetice. Parlicov a subliniat că situația putea fi gestionată mai bine dacă se luau decizii prompte în perioada de minim istoric al prețurilor gazelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.