Criza energetică bate la ușă! Scenariile posibile după 16 decembrie, anunțate de Parlicov

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat că se așteaptă ca livrările de gaze naturale să continue într-o formă redusă în stânga Nistrului, dar avertizează că aceste volume ar putea fi insuficiente pentru producerea energiei electrice destinate malului drept al Nistrului.

„Eu sunt sigur că ei vor livra ceva gaze. Nu cred că vor renunța complet la livrările de metan. Cred că vor reduce volumele pentru a acoperi consumul social din stânga Nistrului, dar fără gaze suficiente pentru producția energiei electrice pentru malul drept. Mi se pare cel mai realist scenariu, Răspunsul îl vom afla după 16 decembrie când Gaprom trebuie să anunțe depsre rezervarea capacităților lunare de gaz”, a spus Parlicov într-un podcast de la Ziarul de Gardă.

Parlicov a spus că energia pe care o va procura Chișinăul cu siguranță va fi mai scumpă.

„Nimeni nu poate prezice care va fi prețul la energie pe piețele internaționale în Ungaria, România, Bulgaria, dacă brusc crește consumul și noi avem nevoie de energie electrică suplimentară”, a punctat Parlicov.

În prezent, Republica Moldova cumpără cea mai mare parte a energiei de la Cuciurgan la un preț de 66 USD per MWh. Or, în cazul în care vor fi sistate livrările de la Cuciurgan, Chișinăul se va trebui să cumpere energie de pe bursă, la un preț care este dublu. Iar estimările arată că în cazul unei eventuale achiziții de energie de pe piețele externe la un preț de aproximativ 150 de euro/MWh, tariful final pentru consumatori ar putea crește cu până la 50%. Aceasta ar însemna estimativ un tarif de aproximativ 3,50 lei/kWh, comparativ cu actualul tarif mediu de 2,50 lei/kWh.

Începând cu 1 ianuarie 2025, Ucraina va înceta tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, decizie care va avea un impact direct asupra Republicii Moldova. Principala problemă vizează centrala electrică de la Cuciurgan, care produce energie electrică utilizând gaz rusesc furnizat gratuit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.