Putin a vrut să prindă SUA și NATO în cursă, dar a căzut în propria capcană

Întrebarea care stă pe buzele tuturor este dacă președintele Vladimir Putin va intra în război împotriva Ucrainei. Dacă judecăm numai după mașinăria de propagandă a Rusiei, răspunsul este fără îndoială afirmativ.

Dar adevărul este unul mai complex, iar liderul de la Kremlin s-ar putea să fie prins în propria capcană, după ce SUA și NATO nu au marșat la amenințările și la pretențiile acestuia.

Conflictul absolut care s-ar preconiza în Ucraina, spre deosebire de loviturile bruște, operațiunile ascunse sau războiul hibrid, nu este cu adevărat stilul lui Putin. Este probabil ca acumularea masivă de trupe ale Rusiei din noiembrie și până acum să fie doar o încercare de a forța Occidentul să renunțe la orice pretenție asupra Ucrainei, se arată într-o analiză publicată de The New York Times.

Vestul și-a dat seama de cacealmaua lui Putin. În special săptămâna trecută, Statele Unite și NATO au adoptat un ton mult mai dur în discuțiile cu Rusia, însă și mai important este faptul că ambele au trimis echipamente militare în Europa de Est, iar trupele sunt în așteptare pentru a întări flancul alianței din ”coasta” Moscovei.

Mesajul este unul clar: dacă Rusia nu detensionează situația legată de Ucraina, atunci nici Occidentul nu va face asta. În loc să prindă Statele Unite și NATO într-o capcană, Putin s-a prins în propria cursă.

Președintele Rusiei este ”blocat” între un conflict armat și o retragere umilitoare, el văzându-și acum spațiul de manevră redus spre zero. Ce se va întâmpla în continuare este necunoscut, în privința deciziei lui Putin însă, susține sursa citată, liderul de la Kremlin ar fi eșuat în planul său.

Putin tace de o lună în privința Ucrainei. Ce a făcut liderul de la Kremlin în spatele ușilor închise

Se consideră că, deși nu a părut evident, comasarea a 100.000 de militari din noiembrie și până acum, nu a țintit războiul și obținerea unor concesii din partea SUA și NATO.

Va începe Putin un război, știind că s-ar putea să-l piardă?

Putin este caracterizat de prudență în cazul conflictelor armate, observată în ultimii 20 de ani. El are un istoric al retragerii Rusiei din dispute militare, atunci când acestea sunt reale și de mare amploare.

Când mercenarii ruși au fost uciși de trupele americane în Siria, în 2018 sau când dronele turcești au doborât aceiași mercenari în Libia și Siria, Putin a dat înapoi și s-a retras.

În schimb, operațiunile majore ale lui Putin, înfrângerea Georgiei din 2008 și anexarea Crimeei în 2014, au avut loc când Occidentul avea privirea în altă parte.

Lumea a fost surprinsă de Putin, iar Rusia și-a finalizat planurile fără amenințarea internațională. Dar acum nu mai este cazul, toate forțele SUA și NATO sunt pregătite să apere Europa și să ajute cu armament Ucraina.

Cererile lui Putin din decembrie 2021 au fost absurde și nu au obținut nimic din partea SUA și NATO. Efectul a fost unul de bumerang, iar Washington-ul a început să trimită echipamente militare masive în Ucraina.

Concluzia este că Putin nu va începe un război pe care s-ar putea să-l piardă. Așadar, singura modalitate de a asigura pacea este garantarea că într-o confruntare militară, Putin nu va câștiga niciodată.

#atac #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.