Putin a vrut să prindă SUA și NATO în cursă, dar a căzut în propria capcană

Întrebarea care stă pe buzele tuturor este dacă președintele Vladimir Putin va intra în război împotriva Ucrainei. Dacă judecăm numai după mașinăria de propagandă a Rusiei, răspunsul este fără îndoială afirmativ.

Dar adevărul este unul mai complex, iar liderul de la Kremlin s-ar putea să fie prins în propria capcană, după ce SUA și NATO nu au marșat la amenințările și la pretențiile acestuia.

Conflictul absolut care s-ar preconiza în Ucraina, spre deosebire de loviturile bruște, operațiunile ascunse sau războiul hibrid, nu este cu adevărat stilul lui Putin. Este probabil ca acumularea masivă de trupe ale Rusiei din noiembrie și până acum să fie doar o încercare de a forța Occidentul să renunțe la orice pretenție asupra Ucrainei, se arată într-o analiză publicată de The New York Times.

Vestul și-a dat seama de cacealmaua lui Putin. În special săptămâna trecută, Statele Unite și NATO au adoptat un ton mult mai dur în discuțiile cu Rusia, însă și mai important este faptul că ambele au trimis echipamente militare în Europa de Est, iar trupele sunt în așteptare pentru a întări flancul alianței din ”coasta” Moscovei.

Mesajul este unul clar: dacă Rusia nu detensionează situația legată de Ucraina, atunci nici Occidentul nu va face asta. În loc să prindă Statele Unite și NATO într-o capcană, Putin s-a prins în propria cursă.

Președintele Rusiei este ”blocat” între un conflict armat și o retragere umilitoare, el văzându-și acum spațiul de manevră redus spre zero. Ce se va întâmpla în continuare este necunoscut, în privința deciziei lui Putin însă, susține sursa citată, liderul de la Kremlin ar fi eșuat în planul său.

Putin tace de o lună în privința Ucrainei. Ce a făcut liderul de la Kremlin în spatele ușilor închise

Se consideră că, deși nu a părut evident, comasarea a 100.000 de militari din noiembrie și până acum, nu a țintit războiul și obținerea unor concesii din partea SUA și NATO.

Va începe Putin un război, știind că s-ar putea să-l piardă?

Putin este caracterizat de prudență în cazul conflictelor armate, observată în ultimii 20 de ani. El are un istoric al retragerii Rusiei din dispute militare, atunci când acestea sunt reale și de mare amploare.

Când mercenarii ruși au fost uciși de trupele americane în Siria, în 2018 sau când dronele turcești au doborât aceiași mercenari în Libia și Siria, Putin a dat înapoi și s-a retras.

În schimb, operațiunile majore ale lui Putin, înfrângerea Georgiei din 2008 și anexarea Crimeei în 2014, au avut loc când Occidentul avea privirea în altă parte.

Lumea a fost surprinsă de Putin, iar Rusia și-a finalizat planurile fără amenințarea internațională. Dar acum nu mai este cazul, toate forțele SUA și NATO sunt pregătite să apere Europa și să ajute cu armament Ucraina.

Cererile lui Putin din decembrie 2021 au fost absurde și nu au obținut nimic din partea SUA și NATO. Efectul a fost unul de bumerang, iar Washington-ul a început să trimită echipamente militare masive în Ucraina.

Concluzia este că Putin nu va începe un război pe care s-ar putea să-l piardă. Așadar, singura modalitate de a asigura pacea este garantarea că într-o confruntare militară, Putin nu va câștiga niciodată.

#atac #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca americană de investiții Goldman Sachs și-a redus prognoza privind prețul mediu al petrolului Brent pentru anul 2027, estimând că acesta va ajunge la 80 de dolari pe baril, pe fondul creșterii ofertei globale și al unei cereri mai slabe decât se anticipa anterior.

Analiștii instituției financiare explică revizuirea prin majorarea producției de petrol în Statele Unite, Brazilia, Guyana, Venezuela și Emiratele Arabe Unite, precum și prin schimbările structurale ale consumului, în special în China.

Potrivit raportului, tranziția accelerată a Chinei către alternative precum vehiculele electrice continuă să afecteze cererea de petrol. „Presupunem că puțin peste 10% din slăbiciunea cererii va persista pe măsură ce China accelerează trecerea către alternative, inclusiv automobile electrice”, se arată în analiza Goldman Sachs.

Cu toate acestea, banca și-a menținut estimarea potrivit căreia petrolul Brent va avea un preț mediu de 90 de dolari pe baril în trimestrul IV al anului 2026. Potrivit experților, efectele perturbărilor prelungite ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz sunt compensate de un deficit de ofertă mai redus decât se anticipa inițial.

Goldman Sachs estimează că deficitul global de petrol din trimestrul al doilea a fost limitat la 5–6 milioane de barili pe zi, în condițiile în care cererea modestă și surplusul existent pe piață au atenuat impactul reducerii exporturilor din Orientul Mijlociu.

Totodată, banca și-a modificat estimările privind reluarea fluxurilor petroliere din Golf. Dacă anterior anticipa normalizarea exporturilor până la sfârșitul lunii iunie, acum consideră că acest proces va fi finalizat abia la sfârșitul lunii august. Potrivit raportului, acest scenariu presupune că tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz va reveni la aproximativ 70% din nivelul existent înaintea conflictului.

Analiștii Goldman Sachs avertizează însă că riscurile geopolitice rămân ridicate. Într-un scenariu negativ, în care perturbările exporturilor persistă, prețul petrolului Brent ar putea depăși 110 dolari pe baril la sfârșitul anului 2026. Într-un scenariu și mai sever, dacă problemele din Strâmtoarea Ormuz se vor prelungi timp de un an, cotațiile ar putea urca până la 140 de dolari pe baril în 2027.

Pe de altă parte, o normalizare mai rapidă a livrărilor și o cerere globală mai slabă ar putea împinge prețurile în jos, până la aproximativ 70 de dolari pe baril la sfârșitul anului 2026 și 60 de dolari pe baril în 2027.