Putin atrage voluntari cu prime duble pentru a lupta în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a dublat miercuri plățile inițiale pentru voluntarii care luptă în Ucraina – o măsură menită să faciliteze recrutarea militară, a anunțat agenția de stat rusă.

Toți rușii care semnează un contract cu armata vor primi la înrolare o primă de 400.000 de ruble (4.651 de dolari). Decretul recomandă autorităților regionale să crească această plată din bugetele lor cu cel puțin aceeași sumă.

Cu plata lunară minimă pentru un soldat participant la operațiunea militară specială condusă de Rusia în Ucraina stabilită la 204.000 de ruble, noul decret ridică salariul anual minim în primul an de serviciu la 3,25 milioane de ruble (37.791 de dolari). Salariile lunare pentru ofițeri sunt mai mari și depind de rangul lor.

Toți recruții primesc, de asemenea, bani suplimentari pentru participarea la ofensive sau pentru distrugerea tancurilor și a altor echipamente inamice importante.

Reuters a anunțat că la începutul acestei luni primarul Moscovei a stabilit o plată inițială pentru locuitorii orașului care se înscriu să lupte în Ucraina la 1,9 milioane de ruble (21.777 de dolari) din bugetul orașului, aducând salariul anual în primul an de serviciu la 5,2 milioane de ruble.

Noile creșteri înseamnă că salariul anual minim pentru soldații ruși contractați care luptă în Ucraina va depăși salariul mediu din Rusia de mai mult de trei ori, iar salariul minim pentru locuitorii Moscovei va depăși salariul mediu de mai mult de cinci ori. Astfel de plăți au ajutat Rusia să evite o nouă mobilizare națională după o campanie dificilă în 2022, care a dus la un exod către țările vecine.

Creșterile salariale sunt susținute și de o serie de alte măsuri, cum ar fi scutiri de la plata lunară a dobânzilor la creditele de consum pentru voluntari și garanții de stat pentru astfel de credite în cazul decesului.

Reuters relatează că aproximativ 190.000 de persoane s-au oferit voluntari până acum în acest an pentru a lupta în Ucraina, comparativ cu 490.000 de contracte semnate în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#voluntari #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.