Putin atrage voluntari cu prime duble pentru a lupta în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a dublat miercuri plățile inițiale pentru voluntarii care luptă în Ucraina – o măsură menită să faciliteze recrutarea militară, a anunțat agenția de stat rusă.

Toți rușii care semnează un contract cu armata vor primi la înrolare o primă de 400.000 de ruble (4.651 de dolari). Decretul recomandă autorităților regionale să crească această plată din bugetele lor cu cel puțin aceeași sumă.

Cu plata lunară minimă pentru un soldat participant la operațiunea militară specială condusă de Rusia în Ucraina stabilită la 204.000 de ruble, noul decret ridică salariul anual minim în primul an de serviciu la 3,25 milioane de ruble (37.791 de dolari). Salariile lunare pentru ofițeri sunt mai mari și depind de rangul lor.

Toți recruții primesc, de asemenea, bani suplimentari pentru participarea la ofensive sau pentru distrugerea tancurilor și a altor echipamente inamice importante.

Reuters a anunțat că la începutul acestei luni primarul Moscovei a stabilit o plată inițială pentru locuitorii orașului care se înscriu să lupte în Ucraina la 1,9 milioane de ruble (21.777 de dolari) din bugetul orașului, aducând salariul anual în primul an de serviciu la 5,2 milioane de ruble.

Noile creșteri înseamnă că salariul anual minim pentru soldații ruși contractați care luptă în Ucraina va depăși salariul mediu din Rusia de mai mult de trei ori, iar salariul minim pentru locuitorii Moscovei va depăși salariul mediu de mai mult de cinci ori. Astfel de plăți au ajutat Rusia să evite o nouă mobilizare națională după o campanie dificilă în 2022, care a dus la un exod către țările vecine.

Creșterile salariale sunt susținute și de o serie de alte măsuri, cum ar fi scutiri de la plata lunară a dobânzilor la creditele de consum pentru voluntari și garanții de stat pentru astfel de credite în cazul decesului.

Reuters relatează că aproximativ 190.000 de persoane s-au oferit voluntari până acum în acest an pentru a lupta în Ucraina, comparativ cu 490.000 de contracte semnate în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#voluntari #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.