Rectificare bugetară! Cum împarte Ministerul Finanțelor banii

Cheltuielile vor crește cu 3,1 miliarde de lei, la 75,4 miliarde de lei, iar veniturile sunt estimate la 58 miliarde de lei, cu 5,2 miliarde de lei mai mult. Deficitul bugetar este prognozat la 17,2 miliarde de lei, cu 2 miliarde de lei mai puțin, potrivit propunerilor de modificare a legii bugetului pentru anul 2022.

Impozitele și taxe sunt principala sursă de venit la bugetul țării. Acestea se majorează cu 3,5 miliarde de lei, sau cu circa 7,4% și vor constitui 51,4 miliarde de lei. Intrările din granturi vor crește cu 1,3 miliarde de lei, sau cu circa 53,0% și vor constitui 3,7 miliarde de lei. Încasările din alte venituri se majorează cu 441,5 mil. lei, sau cu circa 19,3% și vor constitui 2,7 miliarde de lei.

Suma transferurilor între bugetul de stat si bugetele locale pentru proiectele finanțate din surse externe se diminuează cu 5,4 mil. lei și va constitui 16,4 miliarde de lei.

La capitolul cheltuieli, cele mai semnificative majorări se propun a fi operate la protecția socială – 1,7 miliarde de lei, la 19 miliarde de lei. Este vorba de acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat, al căror cuantum lunar nu depășește 5000 lei, majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului;

Pentru serviciile de stat cu destinație generala, suplimentar vor fi alocați suplimentar 996,7 mil. lei, în special pentru gestionarea crizei energetice, crizei refugiaților din Ucraina. Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și proiectului „Modemizarea Tehnicii Agricole si Echipamentului post-recoltare, dar și Fondului rutier – 973,7 mil. lei mai mult, la 11 miliarde de lei.

Finanțele își propun să taie cheltuielile de la ocrotirea sănătății – 897,7 mil. lei, la 8 miliarde de lei, care sun atribuite în special cheltuielilor pentru COVID-19. De asemenea, de la protecția mediului cheltuielile vor fi reduse cu 101 mil. de lei – 456 mil. de lei.

Urmare e resurselor financiare tot mai scumpe de pe intern, Ministerul Finanțelor afirmă că pentru acoperirea deficitului bugetar se orientează la resursele de creditare oferite pe plan extern de către partenerii de dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rectificare #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.