Putin intră în panică! Prăbușirea prețului petrolului aruncă bugetul Rusiei în aer

08 Iun. 2025, 08:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Iun. 2025, 08:57 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile ruse se confruntă cu o amenințare economică serioasă: prăbușirea prețurilor la petrol. Potrivit unor surse din interiorul OPEC+, citate de Reuters, Kremlinul se teme că în a doua jumătate a anului 2025, piața petrolieră va fi inundată de oferte, ceea ce ar duce la o nouă scădere masivă a prețurilor.

Organizația OPEC+ a aprobat recent, în iunie, o creștere a producției de petrol cu 411.000 barili/zi, ajungând, împreună cu deciziile din aprilie și mai, la 1,2 milioane de barili/zi suplimentari. Până la finalul anului, alianța intenționează să adauge pe piață 2,2 milioane de barili/zi – cel mai mare volum din ultimii cinci ani.

Rusia s-a opus acestei decizii la summitul din iunie, potrivit Bloomberg, însă opoziția sa a fost învinsă de presiunile Arabiei Saudite, care a acționat în urma solicitărilor președintelui american Donald Trump de a ieftini petrolul.

Deși Moscova a primit dreptul de a majora exporturile cu 262.000 barili/zi, companiile petroliere ruse evită să crească producția, temându-se de o scădere accelerată a prețurilor. De la începutul anului, țițeiul Brent s-a ieftinit cu 12%, iar sortimentul rusesc Urals a pierdut 21%, coborând de la 66 $/baril în ianuarie la 52 $ în mai.

Această scădere a dat o lovitură dură bugetului rus, în care un sfert din venituri provin din sectorul energetic. Între ianuarie și aprilie, încasările din petrol și gaze au scăzut cu 12%, iar în mai, declinul a ajuns la 34%.

Guvernul rus a fost forțat să recalculeze bugetul pe baza unui preț mediu estimat de 56 $/baril, față de prognoza inițială de 69,7 $/baril, și să taie cheltuieli din programele pentru industrie și știință. Estimările actuale arată că Rusia va pierde 30 miliarde $ în venituri valutare, iar veniturile bugetare din petrol și gaze vor fi cu 2,6 trilioane ruble mai mici decât planul. Deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,8 trilioane ruble, de trei ori mai mult decât estimarea inițială.

Un nou val de tensiuni între membrii OPEC+ este așteptat în august, când se vor stabili cotele pentru septembrie. Potrivit analistului Kirill Bahtin, Rusia nu are mijloace reale de a se opune expansiunii producției saudite.

Situația actuală amintește de scenariul anilor ’80, avertizează Banca Centrală a Rusiei, când o decizie similară a Arabiei Saudite a dus la prăbușirea prețului petrolului și, în cele din urmă, la colapsul URSS.

Expertul Igor Iușkov afirmă că dacă prețul Urals se va menține în jur de 56 $/baril până la sfârșitul anului, nu va fi un dezastru economic. Totuși, dacă scade sub acest prag, guvernul ar putea suspenda compensațiile acordate companiilor petroliere pentru stabilizarea prețului carburanților – mecanism care costă statul aproximativ 1 trilion de ruble în bugetul pentru 2025.

Rezervele Fondului Național de Bunăstare (FNB) – principala plasă de siguranță financiară a Rusiei – scad rapid. La 1 iunie, lichiditățile FNB se ridicau la doar 2,8 trilioane ruble, în scădere cu 15% de la începutul anului și de peste trei ori de la începutul războiului din Ucraina.

În cazul unei crize prelungite, FNB ar putea fi epuizat în decurs de un an, avertizează economiștii Academiei Ruse. Astfel, Rusia riscă nu doar o criză bugetară, ci și un nou șoc economic alimentat de arma care altădată îi aducea prosperitate: petrolul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Iul. 2025, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2025, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice.  În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA