Putin, părăsit de ultimul prieten important. Decizia Chinei nu lasă loc de interpretări

Compania Huawei din China, unul dintre marii furnizori de echipamente de telecomunicații din întreaga lume, a decis să închidă magazinul online Vmall, dar și aplicația proprie, începând din 1 august 2022.Totuși, compania chineză a asigurat că va onora toate comenzile primite deja.

Astfel, comenzile din Rusia ce privesc produsele companiei Huawei nu vor mai putea fi plasate nici online, nici prin intermediul aplicației de vânzări.

Compania Huawei renunță la afacerile cu Rusia

Începând din iunie 2022, Huawei decidea să închidă inclusiv unele magazine fizice de pe teritoriul Federației Ruse, la acel moment fiind anunțate a fi fost închise patru din cele 19 magazine. De la începutul invaziei asupra Ucrainei, aproximativ 1.200 de companii mari au decis să renunțe la piața de desfacere rusă.

În mai 2022, Huawei a început să ignore cererile formulate de operatorii din telecomunicații, dar și de Ministerul Digitalizării, care s-au confruntat cu mari probleme, din pricina deciziei marii companii de a nu mai încheia noi contracte de furnizare a unor echipamente de rețea și dispozitive mobile spre Rusia.

China reduce importurile la echipamente digitale către Rusia

În martie 2022, giganții tehnologici din China au redus cu 40% importurile la laptop-uri, cu 66% cele la smartphone-uri și cu 98% a echipamentelor de telecomunicații, raportat la luna februarie 2022. Pe de altă parte, livrările de mărfuri din Turcia către Rusia au crescut cu 52% în luna iunie 2022, comparativ cu luna mai, un total de 791,4 milioane de dolari.

Huawei este o companie multinațională producătoare de echipamente de telecomunicații din Republica Populară Chineză. Firma a avut vânzări de 17,7 miliarde de dolari în anul 2018. De asemenea, și-a lansat produsele și serviciile în mai mult de 170 de țări, iar din 2011 a servit 45 dintre cei mai mari 50 de operatori de telecomunicații. Rețelele sale, peste 1500 la număr, ajung la o treime din populația lumii.

Putin avertizează că sancțiunile date de Europa vor avea consecințe catastrofale pe piața energiei

Drept răspuns, Vladimir Putin a declarat, la începutul lunii iulie 2022, că dacă vor fi impuse în continuare sancțiuni împotriva Rusiei, prețurile pe piața energetică ar putea „crește catastrofal”, lovind din plin gospodăriile din Europa cu facturi mari la utilități.

Putin a susținut, în cadrul unei emisiuni televizate, că știe că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice rusești, dar sancțiunile împotriva țării sale vor duce la o creștere a prețurilor la gaz pe piață și la o creștere a costului resurselor energetice pentru consumatorii finali.

„Toate acestea arată încă o dată că sancțiunile impuse Rusiei provoacă mult mai multe daune țărilor care le dau aceste măsuri. Folosirea lor în continuare poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale pe piața globală a energiei”, a declarat Vladimir Putin, într-o întâlnire cu oficiali ruși.

Sancțiunile împotriva Rusiei au crescut accelerat prețurile la gaze

Prețurile europene la gaze au crescut accelerat încă din anul 2021, deoarece oferta nu a reușit să țină pasul cu cererea determinată de redresarea după pandemia de coronavirus, potrivit Agerpres, care citează AFP.

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, gazele au început să se vândă și mai scump, iar prețul spot de referință a devenit de peste două ori mai mare decât cel de la închiderea din 23 februarie.

Rusia a început să reducă fluxurile de gaze către Europa în a doua jumătate a anului 2021, livrările prin cele trei rute principale de conducte scăzând cu aproximativ 20% față de a doua jumătate a anului 2020. În ultimele luni, Rusia a întrerupt fluxurile către Bulgaria, Polonia, Finlanda, furnizorul danez Orsted, firma olandeză Gasterra și Shell pentru contractele sale din Germania, după ce toate au respins cererea Moscovei de a trece la plăți în ruble.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.