Putin pozează în apărătorul celor năpăstuiți de soartă. Propune alocarea rezervelor de aur înghețate către Sudul Global

Oficialii ruși la summitul climei COP28 de la Dubai au declarat, sâmbătă 9 decembrie, că Moscova studiază dacă unele dintre rezervele sale de aur, înghețate de Occident după invazia sa pe scară largă a Ucrainei, ar putea fi folosite pentru a ajuta Sudul Global să lupte împotriva schimbărilor climatice, relatează RFE/ RL.

„Suntem gata să anunțăm că Rusia analizează contribuția voluntară de finanțare la fondul de pierderi și daune din rezervele naționale de aur înghețate deținute de organizațiile internaționale”, a declarat șeful pentru climă, Ruslan Edelgeriyev, la COP28.

Rusia se bucură de legături istorice cu multe țări din Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu, denumite în mod obișnuit Sudul Global.

Țările din sudul global dau vina pe țările dezvoltate, în special statele occidentale, pentru că nu le-au furnizat suficiente resurse pentru a combate schimbările climatice.
Washingtonul și Bruxelles-ul au înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele de aur ale Rusiei, păstrate de instituțiile occidentale.
Unii factori de decizie din Occident vor să folosească fondurile pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei după război, dar nu există un precedent legal existent.

Multe țări din Sudul Global dau vina pe Vest pentru mobilizarea de zeci de miliarde de dolari în ajutor financiar pentru Ucraina, atunci când apelurile lor de ajutor pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice mortale nu au fost primite cu aceeași urgență.

Schimbările climatice reprezintă un risc major care alimentează conflictele și instabilitatea. Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și valurile de căldură, au dus la strămutarea forțată a peste 20 de milioane de oameni din 2008 și la milioane de morți.

Până la jumătatea secolului, peste un miliard de oameni ar putea să nu aibă apă și peste 200 de milioane ar putea fi forțați să migreze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #aur #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).