Înghesuială în Consiliul de supraveghere al BNM! Printre candidați, un fost premier și un șef de la CNPF

Parlamentul a lansat concursul public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). 17 candidați s-au înscris pentru cele 4 funcții în cadrul consiliului. Celor patru membri nesalariați Alexandru Pelin, Dumitru Ursu, Vadim Enicov și Valeriu Iașan le expiră mandatele în data 25 iulie.

Printre cei care s-au înscris în concurs sunt fostul premier Natalia Gavrilița, vicepreședintele de la CNPF, Vitalie Lemne, directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, fosta de șefă de la fisc, Rozalina Albu, dar și cei patru candidați cărora le expiră mandatul.

Consiliul de Supraveghere al Băncii Naționale este formai din şapte membri, din care trei sunt şi membrii Comitetului de Conducere

Aceştia sunt guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, care este şi președinte al Consiliului de supraveghere; Vladimir Munteanu, vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM şi Tatiana Ivanicichina, membru al Consiliului de supraveghere şi viceguvernator al BNM.

Alţi patru membri ai Consiliului de supraveghere nu sunt salariaţi ai BNM, dar sunt plătiţi de BNM pentru exercitarea acestor funcţii: Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iaşan şi Vadim Enicov.

Mandatele celor patru expiră la finele lunii iulie, ei fiind numiți de Parlament în anul 2016 pentru o perioadă de şapte ani.

Potrivit anunțului Parlamentului, candidatul trebuie să întrunească următoarele cerinţe: să deţină cetăţenia Republicii Moldova; să aibă studii superioare; să se bucure de o bună reputație; să nu aibă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

să nu aibă în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrității instituționale; să aibă o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic sau de audit ori într-o funcție științifică sau academică în aceste domenii; să aibă capacitatea deplină de exercițiu; să nu fi îndeplinit vârsta necesară dreptului la pensie pentru limita de vârstă; să fie apt, din punct de vedere al stării sănătății, pentru exercitarea funcției publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #numiri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda provocărilor economice actuale, ministrul Economiei din Republica Moldova, Dumitru Alaiba, a vorbit deschis despre determinarea de a transforma stagnarea într-un avânt economic semnificativ într-un viitor apropiat. Într-un podcast al Ziarului de Gardă, Alaiba a subliniat nevoia de reforme curajoase și a exprimat încrederea că acestea vor aduce prosperitatea mult dorită țării.

„Nu este cea mai bună perioadă să fii responsabil de economie, iar ambiția noastră nu este deloc mai jos decât alte țări care au trecut prin etape similare”, a declarat ministrul, adăugând că momentul actual reprezintă o oportunitate unică pentru a face diferența. „Suntem la răscruce de drumuri, între stagnare și pregătirea pentru un avânt economic semnificativ.”

A făcut referire la țări precum Irlanda, Estonia și Georgia, afirmând că acestea au traversat momente dificile în trecut, dar au reușit să-și transforme economiile și să devină exemple de succes. „Este timpul nostru să implementăm reforme curajoase, poate uneori mai dificil de explicat, dar care, cumulativ, vor oferi un epos economic de care avem nevoie ca și țară.”

Ministrul Alaiba a subliniat angajamentul echipei sale și a guvernului în ansamblu pentru a duce la bun sfârșit aceste reforme. „Știm ce trebuie făcut, ne ocupăm împreună cu colegii noștri din minister și din guvern. Suntem determinați să punem Moldova pe harta creșterii economice durabile.”

Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

În ceea ce privește alte instituții financiare internaționale, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit prognoza privind PIB-ul pentru acest an, prevedând acum o creștere economică zero, în locul declinului de 1,3% anticipat anterior.

Datele recente ale PIB-ului Moldovei arată că în prima jumătate a anului 2023, aceasta a înregistrat o scădere de 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, BERD menține optimismul, prognozând o creștere de 3,5% în 2024.

Într-o notă separată, Banca Mondială estimează că rata inflației în Moldova va atinge 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și 4,9% în 2025, conform noului raport economic pentru regiune.