Putin se teme tot mai tare de reacția rușilor și a comandat sondaje în secret

Kremlinul a comandat în secret o serie de sondaje de opinie pentru a vedea care este atitudinea rușilor cu privire la războiul din Ucraina, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare pentru Vladimir Putin.

La începutul lunii noiembrie, au fost derulate sondaje de opinie în mai multe regiuni din Rusia, atât în Orientul Îndepărtat, cât și în Districtul Federal Central (care include Moscova), scrie site-ul rusesc independent Meduza.

Spre îngrijorarea administrației Putin, focus-grupurile au arătat că populația este demoralizată și este pesimistă cu privire la viitor. Două surse de la Kremlin au vorbit despre rezultatele acestor studii și despre modul în care ar putea ele afecta planurile regimului Putin pentru o a doua rundă de mobilizare.

Focus-grupurile comandate în secret de Kremlin indică faptul că rușii sunt „departe de a fi optimiști cu privire la viitorul lor și al țării lor”.

„Aceasta nu înseamnă susținerea opoziției sau o respingere totală a operațiunii militare speciale”, a spus una dintre surse, care a descris atitudinea respondenților drept „indiferentă și apatică”. „Nimic nu îi inspiră și nu îi motivează”, potrivit sursei. Mulți participanți la studiu au vorbit pe un ton care transmitea mai degrabă mesajul: „Lasă-mă în pace”.

Această stare de spirit nu poate fi atribuită în întregime succeselor militare ale Ucrainei sau recentei fugi a rușilor din Herson. În schimb, dacă acceptă aceste concluzii, oficialii de la Kremlin trebuie să recunoască că poporul rus este pur și simplu „obosit de război”.

Doar un rus din cinci se așteaptă la o viață mai bună

Surse familiare cu chestiunea sondajelor de opinie și cu rezultatele au spus pentru site-ul Meduza că publicul rus pune la îndoială motivele războiului mai mult decât până acum, în ciuda eforturilor propagandiștilor de stat de a prezenta invazia ca inevitabilă și justificată. Mulți ruși au spus în sondaje că mare parte din problemele pe care le au sunt cauzate de război.

Aceste sondaje de opinie sunt cu totul diferite de cele derulate în aprilie, care arătau că rușii sunt optimiști cu privire la victoria în Ucraina. Veridicitatea acestor studii este însă pusă la îndoială, mai ales în contextul în care propaganda rusă trebuia să se folosească de orice instrument pentru a susține războiul, inclusiv o eventuală susținere din partea poporului.

Sondajele recente au fost efectuate la începutul lunii noiembrie de Russian Field, o companie de cercetare cu sediul la Moscova. Rezultatele arată că doar 19% dintre rușii chestionați au spus că se așteptau ca viața lor să se îmbunătățească în curând. 22% se așteptau la schimbări în rău, iar alți 36% au spus că viața lor nu se va schimba.

57% dintre cei chestionați au recunoscut că s-au săturat de război și că au auzit despre el. Prin comparație, într-un sondaj de la sfârșitul lunii iulie, doar 41% dintre ruși spuneau că s-au săturat de știrile despre război.

De asemenea, focus grupurile au constatat că ceea ce îi supără cel mai mult pe oameni sunt mobilizarea, dificultățile economice din cauza sancțiunilor și decizia guvernului de a bloca Instagram (un instrument major pentru afacerile mici din Rusia).

Pe de altă parte, surse apropiate administrației Putin spun că nu se așteaptă la proteste majore împotriva războiului în Rusia. „Oamenii se obișnuiesc cu orice”, a explicat una dintre surse.

#ruși #sondaj #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.