Putin se va înfuria. Diplomații Rusiei, gafă incredibilă

Putin a anexat ilegal patru teritorii ucrainene: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie

În februarie anul trecut, Rusia a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei, iar în septembrie, chiar în timp ce războiul făcea ravagii, Putin a anexat ilegal patru teritorii ucrainene: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, în urma unor referendumuri care au fost denunțate ca fiind un simulacru de către liderii din întreaga lume.

La vremea respectivă, Vladimir Putin a anunțat că există „patru noi regiuni ale Rusiei”. Deși Putin susține că aceste regiuni fac parte din Rusia, teritoriile nu sunt controlate sau ocupate în totalitate de forțele rusești.

Harta nu arată aceste regiuni ca fiind teritoriu rusesc

Harta împărtășită de ambasada Rusiei în Suedia, care pretindea că arată prețurile la gaze în Europa, nu reprezenta aceste regiuni ca fiind teritoriu rusesc.

Kremlinul a luat măsuri extreme pentru a cenzura informațiile despre războiul din Ucraina, transformând în infracțiune răspândirea de „informații false” despre armata rusă – care se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare. Nu este clar dacă această hartă încalcă această lege, dar criticii războiului din Ucraina au ajuns în spatele gratiilor.

Războiul din Ucraina a mers prost pentru armata rusă, care a suferit pierderi grele străduindu-se să obțină câștiguri. Ucraina, plătind o taxă grea, a recâștigat controlul asupra unei părți semnificative din teritoriul ocupat de Rusia în primele zile ale luptei, inclusiv în regiunile pe care Putin le revendică acum ca parte a Rusiei. Dar există încă lupte grele în estul țării, deoarece Rusia continuă să efectueze atacuri în zone civile din Ucraina.

Ambasada Rusiei în Suedia nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.