Putin și-a câștigat un nou dușman la graniță! Scandal de spionaj Rusia- Japonia

Un consul al Japoniei, arestat de autoritățile de la Moscova

Mai mult, FSB a transmis că respectivele informații secrete, ce vizau regiunea Orientului Îndepărtat al Rusiei, dar și cooperarea acestui stat cu o altă țară din zona Asia-Pacific, au fost împărtășite contra unei „recompense în bani”.

Hirokazu Matsuno, cel care este purtătorul de cuvânt al Guvernului Japoniei, a afirmat că autoritățile din Rusia l-au reținut pe consul într-un „mod intimidant”, acesta fiind legat la ochi și imobilizat, de unde derivă „o încălcare clară a Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice”, a spus Matsuno.

„Consulul reținut nu era implicat în nicio activitate ilegală”, a mai spus Matsuno, adăugând că autoritățile de la Tokyo „trebuie să ia măsuri echivalente” și că așteaptă scuze oficiale din partea Rusiei. Tot Matsuno a spus și că Motoki Tatsunori va fi extrădat din Rusia până miercuri, 28 septembrie, conform AFP.

Aliaţii lui Putin, îngrijorați de excesele Kremlinului

Decizia lui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaților încorporabili, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizarea biletelor de avion.

Şefii celor două Camere ale Parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid excesele care au alimentat furia publică după anunțul lui Vladimir Putin cu privire la mobilizarea bărbaților ruși apți pentru război.

Vladimir Putin, la un pas de a rămâne singur după ordinul de mobilizare

Cei doi lideri parlamentari, ambii apropiați lui Putin, şi-au exprimat public furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare. Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, Camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte și că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare: „Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate”, a spus ea într-o postare pe Telegram.

Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia – care, potrivit acesteia, poartă întreaga responsabilitate pentru punerea în aplicare a apelului – ea a scris: „Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală”.

Aliaţii lui Putin, îngrijoraţi de „excesele” mobilizării

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, şi-a exprimat și el îngrijorarea printr-o postare: „Se primesc plângeri. Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată. Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile”, a scris acesta.

Oficialii de la Moscova susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.