Putin vrea să convingă statele BRICS să renunțe la dolar

Rusia intenționează să facă tot posibilul pentru a convinge țările membre BRICS, în cadrul summitului de săptămâna viitoare, să creeze o platformă alternativă pentru plăți internaționale, care să fie imună la sancțiunile impuse de Occident.

BRICS include în prezent, pe lângă Rusia, Brazilia, Egipt, India, Iran, China, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Africa de Sud. Summitul va avea loc între 22 și 24 octombrie în Kazan.

Rusia folosește acest eveniment pentru a demonstra că încercările Occidentului de a izola Federația Rusă nu au avut succes. De asemenea, Moscova va promova ideea reformării sistemului financiar global, dorind să pună capăt dominației dolarului american.

Un element central al acestor eforturi este propunerea unei noi platforme de plăți, bazată pe o rețea de bănci comerciale conectate prin intermediul băncilor centrale din țările BRICS, conform unui document pregătit de Ministerul Finanțelor și Banca Centrală a Rusiei.

Noua platformă ar urma să utilizeze tehnologia blockchain pentru stocarea și transmiterea tokenurilor digitale susținute de monedele naționale. Aceasta ar facilita schimbul rapid și sigur de valute, evitând tranzacțiile în dolari.

Această soluție ar ajuta Rusia să rezolve problemele de plată în comerțul cu țările prietenoase, cum ar fi China, unde băncile locale evită tranzacțiile cu partenerii ruși din cauza riscului sancțiunilor secundare din partea SUA.

Yaroslav Lisovolik, expert BRICS+ Analytics, consideră că implementarea unei astfel de platforme este fezabilă din punct de vedere tehnic, dar va necesita timp.

În același timp, Rusia critică instituțiile existente, cum ar fi Fondul Monetar Internațional, pentru că servesc interesele țărilor occidentale. Recent, ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, a cerut țărilor BRICS să creeze o alternativă la FMI.

Printre alte propuneri, Moscova dorește să înființeze o platformă BRICS Clear pentru tranzacții cu valori mobiliare, dar nu a inclus ideea creării unei agenții de rating comune, care a fost discutată anterior.

Ca principal exportator de grâu, Rusia pledează și pentru înființarea unei burse de cereale BRICS, ca alternativă la piețele occidentale care stabilesc prețurile internaționale la produsele agricole.

Cu toate acestea, promovarea acestor inițiative va necesita eforturi suplimentare, având în vedere că la întâlnirea preliminară de săptămâna trecută majoritatea țărilor BRICS au trimis oficiali de nivel inferior, și nu miniștri ai finanțelor sau reprezentanți ai băncilor centrale.

La summit sunt așteptate delegații din alte 15 țări interesate de cooperare cu grupul, iar guvernul rus speră, de asemenea, în prezența ministrului de externe al Arabiei Saudite, care a fost invitat să adere la BRICS.

„BRICS este o structură care nu poate fi ignorată”, a declarat recent Yuri Ușakov, consilier prezidențial al Rusiei.

#brics #dolar #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.