Evaziunea fiscală a celor mai bogaţi americani aduce SUA pierderi în valoare de 163 de miliarde de dolari în fiecare an

17 Sept. 2021, 18:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Sept. 2021, 18:55 // Actual //  MD Bani

Primii 1% dintre câştigătorii americani evită impozite de aproximativ 163 miliarde de dolari în fiecare an, au declarat cercetătorii de la Departamentul Trezoreriei într-un raport publicat miercuri, scrie Business Insider.

Acest lucru contează pentru aproximativ 28% din totalul decalajului fiscal din SUA, o măsurare a impozitelor datorate în comparaţie cu impozitele colectate. Decalajul total este de aproximativ 600 de miliarde de dolari anual şi va aduce guvernului pierderi de venituri de 7 trilioane de dolari în următorul deceniu, a declarat departamentul.

O mare parte a disparităţii este determinată de capacitatea americanilor bogaţi de a se proteja de plata impozitelor. Contribuabilii cu venituri mai mari pot recurge la contabili, pregătitori de impozite sau alte servicii pentru a-şi reduce datoria fiscală reală. Aceşti americani ştiu, de asemenea, că guvernul are puţine resurse pentru a contracara o astfel de evaziune, scrie Ziarul Financiar.

Această practică contribuie la alimentarea inegalităţilor economice din întreaga ţară, au declarat reprezentaţii departamentului. Exacerbând decalajul fiscal, americanii bogaţi îi obligă pe parlamentari să aleagă între deficitele bugetare mai mari sau majorările fiscale pentru a putea finanţa programele sociale. Ambele opţiuni sunt din punct de vedere istoric nepopulare şi tind să împiedice Congresul să susţină indemnizaţiile de şomaj, timbrele alimentare şi cheltuielile legate de infrastructură.

Administraţia Biden are un plan pentru a opri decalajul fiscal. Totuşi, convingerea Congresului de a acţiona rămâne o luptă dură.

Casa Albă încearcă să consolideze aplicarea impozitelor pentru a compensa o parte din costul propunerii sale de infrastructură de 3,5 trilioane de dolari. Trezoreria estimează că investiţia  de 80 de miliarde de dolari propusă de Biden pentru IRS (Internal Revenue Service) ar putea aduce încă 700 de miliarde de dolari în decurs a 10 ani.

Finanţarea lui Biden ar pune, de asemenea, un accent mai mare pe decalajele fiscale ale celor mai bogaţi americani. Numărul agenţilor dedicaţi combaterii evaziunilor fiscale a scăzut cu 35% în utlimul deceniu, potrivit Trezoreriei. Bugetul IRS a scăzut cu 20%, în timp ce auditurile au scăzut cu 42% din 2010 până în 2017. Potrivit unei fişe informative de la Casa Albă, din 2011 până în 2018 a existat o scădere cu 80% a ratei de audit pentru cei care câştigă peste 1 milion de dolari pe an.

Măsura de evaziuni fiscale a americanilor bogaţi ar putea fi chiar mai mare decât estimările Trezoreriei. Charles Retting, comisar IRS, a declarat că decalajul fiscal ar putea depăşi 1 trilion de dolari.

Aşteptările din reforma IRS ar putea depăşi estimările iniţiale. Casa Albă a solicitat, de asemenea, utilizarea informaţiilor de la instituţiile financiare pentru a impune impozitele pe venit. Creşterea bugetului IRS şi extinderea setului de instrumente ar putea genera până la 1,6 trilioane de dolari în venituri fiscale neîncasate în următorul deceniu, a declarat Trezoreria, mai mult decât dublul jackpotului de 700 de miliarde de dolari estimat de adminsitraţia Biden.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.