Evaziunea fiscală a celor mai bogaţi americani aduce SUA pierderi în valoare de 163 de miliarde de dolari în fiecare an

Primii 1% dintre câştigătorii americani evită impozite de aproximativ 163 miliarde de dolari în fiecare an, au declarat cercetătorii de la Departamentul Trezoreriei într-un raport publicat miercuri, scrie Business Insider.

Acest lucru contează pentru aproximativ 28% din totalul decalajului fiscal din SUA, o măsurare a impozitelor datorate în comparaţie cu impozitele colectate. Decalajul total este de aproximativ 600 de miliarde de dolari anual şi va aduce guvernului pierderi de venituri de 7 trilioane de dolari în următorul deceniu, a declarat departamentul.

O mare parte a disparităţii este determinată de capacitatea americanilor bogaţi de a se proteja de plata impozitelor. Contribuabilii cu venituri mai mari pot recurge la contabili, pregătitori de impozite sau alte servicii pentru a-şi reduce datoria fiscală reală. Aceşti americani ştiu, de asemenea, că guvernul are puţine resurse pentru a contracara o astfel de evaziune, scrie Ziarul Financiar.

Această practică contribuie la alimentarea inegalităţilor economice din întreaga ţară, au declarat reprezentaţii departamentului. Exacerbând decalajul fiscal, americanii bogaţi îi obligă pe parlamentari să aleagă între deficitele bugetare mai mari sau majorările fiscale pentru a putea finanţa programele sociale. Ambele opţiuni sunt din punct de vedere istoric nepopulare şi tind să împiedice Congresul să susţină indemnizaţiile de şomaj, timbrele alimentare şi cheltuielile legate de infrastructură.

Administraţia Biden are un plan pentru a opri decalajul fiscal. Totuşi, convingerea Congresului de a acţiona rămâne o luptă dură.

Casa Albă încearcă să consolideze aplicarea impozitelor pentru a compensa o parte din costul propunerii sale de infrastructură de 3,5 trilioane de dolari. Trezoreria estimează că investiţia de 80 de miliarde de dolari propusă de Biden pentru IRS (Internal Revenue Service) ar putea aduce încă 700 de miliarde de dolari în decurs a 10 ani.

Finanţarea lui Biden ar pune, de asemenea, un accent mai mare pe decalajele fiscale ale celor mai bogaţi americani. Numărul agenţilor dedicaţi combaterii evaziunilor fiscale a scăzut cu 35% în utlimul deceniu, potrivit Trezoreriei. Bugetul IRS a scăzut cu 20%, în timp ce auditurile au scăzut cu 42% din 2010 până în 2017. Potrivit unei fişe informative de la Casa Albă, din 2011 până în 2018 a existat o scădere cu 80% a ratei de audit pentru cei care câştigă peste 1 milion de dolari pe an.

Măsura de evaziuni fiscale a americanilor bogaţi ar putea fi chiar mai mare decât estimările Trezoreriei. Charles Retting, comisar IRS, a declarat că decalajul fiscal ar putea depăşi 1 trilion de dolari.

Aşteptările din reforma IRS ar putea depăşi estimările iniţiale. Casa Albă a solicitat, de asemenea, utilizarea informaţiilor de la instituţiile financiare pentru a impune impozitele pe venit. Creşterea bugetului IRS şi extinderea setului de instrumente ar putea genera până la 1,6 trilioane de dolari în venituri fiscale neîncasate în următorul deceniu, a declarat Trezoreria, mai mult decât dublul jackpotului de 700 de miliarde de dolari estimat de adminsitraţia Biden.

#evaziune fiscala #cei mai bogati #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#copii #saracie #Moldova